FMI: Pieţele au devenit extrem de optimiste. Vigilența nu trebuie să scadă, mai sunt probleme

În raportul semianual de stabilitate financiară publicat de Fondul Monetar Internațional (FMI), pe 16 iulie,  instituţia financiară internaţională observă că pieţele au devenit „extrem de optimiste”, comparativ cu momentul precedentului raport din octombrie, când investitorii încă îşi reveneau după turbulenţele din primăvară din sectorul bancar. FMI cheamă la ,,vigilență”, în ceea ce privește evoluțiile economiei globale.

Raportul arată că acum, riscurile de evoluţie negativă se atenuează, dar ,,FMI avertizează contra reducerii vigilenţei, observând că valorile ridicate ale unor clase de active, tensiunile geopolitice şi creşterea nivelului datoriei ar putea să pună probleme dacă băncile centrale vor trebui să menţină mai mult timp dobânzile ridicate, pentru a contracara inflaţia”.

FMI avertizează asupra ,,exuberanţei excesive a pieţelor”, în condiţiile în care investitorii urmăresc cu atenţie deciziile băncilor centrale, care vor să reuşească „o aterizare uşoară” în cadrul bătăliei lor îndelungate contra inflaţiei, potrivit agenției Reuters.

14:46, 08.11.2024 • ACTUALITATE

Misiunea de informare a FMI, la București, s-a încheiat

Exclusiv

21:09, 04.11.2024 • ACTUALITATE

Delegația Fondului Monetar Internațional a sosit în această seară la București

Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat previziunile macroeconomice actualizate prin încorporarea celor mai recente evoluții ale indicatorilor din sfera economiei reale și din economia financiară, în cadrul ediției de vară a raportului macroeconomic, cu titlul “The Global Economy in a Sticky Spot”.

Conform experților instituției financiare internaționale, activitatea economică mondială a evoluat în primul trimestru al anului curent cu un ritm superior estimărilor FMI din luna aprilie (din cadrul raportului macroeconomic de primăvară) în multe țări (cu excepția Statelor Unite și Japoniei), evidențiindu-se activitatea din sectorul tehnologic (inclusiv exporturile asiatice în această ramură importantă a economiei, în contextul implementării Revoluției Digitale și Revoluției Inteligenței Artificiale).

În SUA (prima economie a lumii, care contribuie cu aproximativ 25% la formarea PIB-ului mondial) consumul privat (principala componentă a PIB-ului și, totodată, motorul economiei mondiale pe parcursul ultimelor trimestre) a urcat cu o rată anuală în decelerare la 2,2% în trimestrul I (conform estimărilor Departamentului Comerțului), în contextul nivelului ridicat al costurilor reale de finanțare și acumulării de semnale de deteriorare a climatului din piața forței de muncă.

Totodată, în Japonia (a patra economie a lumii, cu o dimensiune nominală de aproximativ 4,1 mii miliarde dolari) activitatea economică a fost negativ influențată în primele trei luni ale anului curent de închiderea unei fabrici de automobile.

Pe de altă parte, economia Chinei a accelerat în trimestrul I 2024, pe fondul redinamizării consumului privat.

De asemenea, activitatea economică din Zona Euro s-a ameliorat la începutul anului curent, evoluție determinată de dinamica din sectorul de servicii.

Experții entității financiare internaționale atrag atenția și cu privire la încetinirea procesului de dezinflație pe plan mondial în semestrul I, în contextul rigidității prețurilor din sectorul de servicii, și ca urmare a creșterilor salariale (peste dinamica prețurilor de consum).

Persistența riscurilor la adresa evoluției prețurilor de consum, tensiunile comerciale și nivelul ridicat de incertitudine sunt factori care exprimă perspectiva ca ratele de dobândă de politică monetară să se mențină ridicate pentru o perioadă mai lungă.

De altfel, raportul macroeconomic de vară al FMI evidențiază și divergențele din perspectiva politicii monetare – în SUA banca centrală a amânat inițierea ciclului de normalizare, pe fondul intensificării presiunilor inflaționiste în trimestrul I; în Zona Euro și Canada băncile centrale au început să reducă ratele de dobândă de politică monetară, în contextul convergenței inflației bază spre nivelurile țintă.

Totodată, specialiștii FMI notează prudența băncilor centrale din țările emergente și în dezvoltare (acestea nu se grăbesc să reducă ratele de dobândă de politică monetară), dat fiind că divergența în raport cu politica monetară din SUA ar putea antrena deprecieri semnificative ale monedelor acestor state.

Nu în ultimul rând, raportul de vară al FMI evidențiază și climatul pozitiv din piețele financiare internaționale, indicii bursieri tranzacționându-se în prezent la maxime istorice, deși tendința de creștere a costurilor reale de finanțare s-a consolidat – în prezent rata reală de dobândă pe termen lung (10 ani) în Statele Unite ale Americii se situează la cel mai ridicat nivel din vara anului 2007 (perioada de dinainte de declanșarea Marii Recesiuni – cea mai severă criză economică și financiare pe plan mondial de după Al Doilea Război Mondial).

În acest context, experții FMI au menținut prognoza pentru dinamica anuală a PIB-ului mondial la 3,2% în 2024, dar au majorat ușor previziunea pentru ritmul anual al economiei mondiale din 2025 la 3,3%.

Conform scenariului macroeconomic de vară al FMI, economiile țărilor dezvoltate ar putea crește cu rate anuale de 1,7% în 2024 și 1,8% în 2025, ritmuri similare cu cele prognozate în luna aprilie.

Economia SUA ar putea prezenta rate anuale de 2,6% în 2024 și 1,9% în 2025, după avansul cu 2,5% din 2023.

Pe de altă parte, PIB-ul Zonei Euro (nucleul dur al Uniunii Europene și, totodată, principalul partener economic al României) ar putea urca cu dinamici anuale în accelerare de la 0,5% în 2023 la 0,9% în 2024 și 1,5% în 2025.

Se evidențiază majorarea marginală a previziunilor pentru ritmul anual al activității economice în statele emergente și în dezvoltare, de la 4,2% la 4,3% în 2024 și 2025.

Conform acestui scenariu economia Chinei ar putea crește cu rate anuale în decelerare de la 5,2% în 2023 la 5,0% în 2024 și 4,5% în 2025.

Pentru volumul comerțului internațional experții FMI previzionează redinamizare – ritmuri anuale de 3,1% în 2024 și 3,4% în 2025, după decelerarea la 0,8% din 2023.

Nu în ultimul rând, în scenariul de vară al FMI ritmul anual al prețurilor de consum pe plan mondial ar putea decelera de la 6,7% în 2023, la 5,9% în 2024 și 4,4% în 2025.

Experții FMI atrag atenția cu privire la intensificarea riscurilor la adresa evoluției economiei mondiale pe termen scurt: persistența presiunilor inflaționiste la un nivel ridicat (îndeosebi în sectorul de servicii), majorarea salariilor cu un ritm superior productivității și tensiunile comerciale între principalele blocuri economice ale lumii.

„Încrederea într-o aterizare lină a economiei mondiale este în creştere. Totuşi, inflaţia globală rămâne ridicată şi ar putea duce la instabilitate”, se arată în raport.

Băncile centrale şi autorităţile ar trebuie să ia măsuri prudente, în contextul atenuării inflaţiei, şi să riposteze la „aşteptările mult prea optimiste privind ritmul dezinflaţiei şi al relaxării politicii monetare”, apreciază FMI.

„Riscul primordial îl reprezintă posibilitatea ca băncile centrale, în special în SUA, să nu înceapă de fapt reducerea dobânzilor”, susţine Fabio Natalucci, director adjunct la Departamentului FMI de pieţe montare şi de capital.

În timp ce riscurile sporesc, FMI a constatat o anume stabilizare a sectorului bancar de la turbulenţele din 2023, deşi avertizează că există „câteva bănci slabe pe plan mondial” care trebuie urmărite cu atenţie.

Per ansamblu, sistemul bancar pare bine plasat pentru a face faţă stresului anticipat din sectorul imobiliar comercial, afectat de diverse probleme. Totuşi, anumite firme cu expunere ridicată s-ar putea confrunta cu presiuni, deoarece scăderile de preţ în sectorul imobiliar comercial sunt cele mai semnificative din ultimele decenii şi până acum sunt parţial compensate de economia relativ solidă, a explicat Natalucci.

În raport, FMI a atras atenţia asupra atacurilor cibernetice ca risc la adresa stabilităţii financiare. FMI apreciază că riscul „unor pierderi extreme” a crescut, deoarece în ultimii ani firmele financiare s-au confruntat cu pierderi de la milioane de dolari la miliarde de dolari. Frecvenţa atacurilor cibernetice este în creştere, avertizează FMI.