Fondul pentru Sănătate a înregistrat cel mai mare deficit din ultimii ani! Creșterea taxelor nu a acoperit cheltuielile

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România, a încheiat anul 2024 cu deficit de peste 1 miliard de lei, după ce în 2023 a avut deficit symbolic de doar 1.000 de lei, iar anii 2022 şi 2021 i-a încheiat în echilibru, se arată într-o analiză Economica.net. Deficitul a depăşit 1 miliard de lei în 2024 în contextul scăderii cu peste 40% a subvenţiilor primite şi a creşterii cu 40% a plăţilor făcute pentru serviciile medicale acordate în ambulatoriu pacienţilor. În plus cu aproape 25% au crescut și sumelor virate către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate în baza salarizării unitare.

Fondul pentru Sănătate a înregistrat cel mai mare deficit din ultimii ani. Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din subvenţii şi din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani și către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Dintre cele mari surse care constituie venit la FNUASS, valoarea încasărilor din CASS a crescut cel mai mult, cu 37% în 2024 faţă de nivelul din 2023, efectul direct al majorării salariului minim pe economie din octombrie 2023 şi apoi din iulie 2024, eliminării facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol, iar, de la 1 ianuarie 2024, includerii tichetelor de masă şi a unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS. Din 12 aprilie 2024, Guvernul a restrâns apoi sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical.

Fondul pentru Sănătate a înregistrat cel mai mare deficit din ultimii ani. Grosul banilor au venit din contribuțiile de sigurări de sănătate

Peste 84% din încasările totale ale Fondului Sănătăţii în 2024 au provenit doar din contribuţii de asigurări de sănătate, efect direct al introducerii taxelor din sănătate, coroborată cu scăderea subvenţiilor cu peste 40% în perioada analizată, potrivit analizei Economica.net. De asemenea, ponderea subvenţiilor în veniturile totale ale FNUASS a scăzut cu peste 9 puncte procentuale în 2024 faţă de 2023. Valoarea subvenţiilor primite de Fond a scăzut cu peste 40% în 2024 faţă de cea din 2023.

Astfel, se poate spune că introducerea taxelor în sănătate începând cu 2023 a crescut valoarea veniturilor realizate din CASS cu 37% în 2024 faţă de cea din 2023, dar e insuficientă pentru a aduce Fondul în echilibru, în condiţiile în care 6,1 milioane de oameni contribuie efectiv la sistemul asigurărilor sociale de sănătate prin plata contribuţiei (CASS), unii dintre ei chiar de mai multe ori pentru fiecare dintre veniturile încasate, arată analiza menționată, făcută în baza datelor CNAS, ANAF şi ale Inspecţiei Muncii.

Fondul Sănătăţii a încheiat anul 2024 cu venituri totale de 72,3 miliarde de lei, cu 21% mai mari decât cele obţinute în anul 2023. Cei mai mulţi bani încasaţi la FNUASS provin din contribuţii de asigurări de sănătate. Peste 84% din încasările Fondului sunt sume virate pentru CASS, inclusiv CAM.

Ponderea veniturilor obţinute din CASS în veniturile totale ale FNUASS a crescut cu aproape 10 puncte procentuale (9,8 pp) în 2024 faţă de nivelul din 2023, efect direct al introducerii taxelor din sănătate, coroborată cu scăderea subvenţiilor cu peste 40% în perioada analizată. Subvenţiile virate la Fondul Sănătăţii depăşesc 5,9 miliarde de lei în anul 2024 şi sunt cu 42% mai mici decât cele primite în 2023.

Citește și: Un nou hormon care deschide calea catre un tratament special al obezității