Fondurile de pensii Pilon II ar putea înghiți toată Hidroelectrica de la BVB

Fondurile de pensii Pilon II ar putea înghiți toată Hidroelectrica de la BVB. Deja acestea controlează mai mult de jumătate din numărul total de acțiuni tranzacționabile la bursă.

Înaintea listații companiei de stat la bursă apăruseră calcule privind capitalizarea estimată a companiei (pornind de la evaluările Fondului Proprietatea) și ponderea pe care cele 7 fonduri de pensii ar putea să o aibe în acționariat, dacă fiecare ar merge până la expunerea maximă permisă de lege.

În mod normal, fondurile de pensii nu se pot expune cu mai mult de 5% din active pe un singur emitent, dar în cazul companiilor de stat (cu statul acționar majoritar cu cel puțin 50% din acțiuni) există o excepție, limita fiiind în acest caz de 10%.

Excepția a fost introdusă de ASF în 2022, când exitul Fondului Proprietatea din acționariatul Hidroelectrica intrase pe ultima sută de metri, poate pentru a asigura absorbția acțiunilor pe piața locală (FP insistase la un moment dat pentru o listare duală, BVB și o altă piață, dar IPO-ul Hidroelectrica a fost lansat anul trecut doar pentru piața bursieră autohtonă).

În iunie 2023, fondurile Pilon II aveau active de 101 miliarde lei iar valoarea Hidroelectrica era estimată la 56,2 miliarde lei, ceea ce ridica la 11,2 miliarde lei valoarea acțiunilor listate (20% din companie).

Cu alte cuvinte, fondurile din Pilonul II ar fi putut cumpăra încă de la listare 90% în acțiunile oferite în cadrul ofertei publice, dacă ar fi dispus de lichiditățile necesare.

Fondurile au început să acumuleze însă treptat acțiuni iar în august 2024, cele 7 fonduri aveau cumulat 11% din companie, rămânând deci încă 9% disponibili pentru ceilalți investitori, după cum reiese dintr-o analiză a Asociației Analiștilor Financiar Bancari din România semnată de Mihai Căruntu.

Activele nete ale fondurilor de pensii Pilon II au crescut însă între timp până la 126 de miliarde de lei, iar capitalizarea Hidroelectrica este în prezent de 54,8 miliarde de lei.

Ceea ce înseamnă că 20% din Hidroelectrica face în prezent 10,9 miliarde de lei, iar fondurile de pensii ar putea să plaseze până la 12,6 miliarde de lei în companie, deci ar putea să aspire toate acțiunile disponibile în acest moment pe piață.

Pe măsură ce cotizațiile asiguraților se tot adună lună de lună, ponderea fondurilor din Pilonul II de pensii poate urca mai departe până când pe piață vor rămâne tot mai puține acțiuni Hidroelectrica tranzacționabile, iar statul va fi presat să scoată la vânzare un nou pachet de acțiuni.

Ce ponderi au fondurile de pensii în alte companii listate

Ponderea fondurilor de pensii e chiar mai mare la MedLife, unde deținerea lor cumulată este de 39%, iar acțiunile tranzacționabile ale companiei la bursă mai reprezintă mai puțin de 9%. La Nuclearelectrica fondurile de pensii dețin 9,1% din capitalul social (restul acțiunilor tranzacționabile reprezintă 8,4%), la Aquila au 28,3% (acțiuni tranzacționabile rămase 13,4%), la Romgaz au 17,45 (12,6% acțiunile libere rămase), din OMV Petrom au înghițit aproape jumătate din acțiunile disponibile (13,3% vs 14,8%) etc.

„Inevitabil apare întrebarea legată de cât de mult ar putea să mai crească în următorii ani expunerea fondurilor de pensii la BVB. Fluxurile de capital de care acestea au beneficiat au fost tot mai mari de la un an la altul și treptat fondurile de pensii pilon ll au devenit de departe cea mai importantă acumulare de economisire internă nebancară (circa 8,5% din PIB estimat al anului 2024). Pe de o parte, apare drept un nonsens ca fondurile de pensii să continue să acumuleze substanțial, în ritm comparabil cu cel al anilor trecuți, acțiuni la emitenți precum MedLife sau Aquila, unde deja dețin 82% și, respectiv, 68% din free-float. Sau la Romgaz, unde acestea dețin 58% din free-float. Sau la Hidroelectrica, unde au ajuns la 55% din free-float. Și așa mai departe.

Pe de altă parte, subiectul cu adevărat esențial și delicat se referă la capacitatea limitată a ecosistemului BVB de a pune la dispoziția fondurilor de pensii un număr rezonabil de noi emitenți de calitate și de dimensiune rezonabilă. Aceasta ar însemna anual măcar trei-patru listări ale unor companii cu o evaluare la IPO de minimum 200 de milioane de euro și cu un free-float mediu disponibil în cadrul ofertelor publice de cel puțin 100 de milioane de euro”, subliniază Mihai Căruntu.

Care sunt consecințele supraacumulărilor fondurilor de pensii?

Pe partea pozitivă, există o scădere a volatilității. Cum ponderea deținerilor micilor investitori scade, în situațiile în care panica sau excesul de optimism apar, numărul celor dispuși să speculeze este mai mic și fluctuațiile de preț sunt mai reduse.

Pe partea negativă, avem o scădere a lichidității bursei. Fondurile de pensii odată ce au acumulat acțiuni nu le mai tranzacționează o bună bucată de vreme. Scăderea lichidității duce și la o scădere a vizibilității pieței românești și, în timp, la o scădere a expunerii jucătorilor instituționali din străinătate pe această piață emergentă.