Cu un an în urmă, bombele glisoare KAB sau UMPK ghidate de sateliti erau o „armă-minune” pentru Rusia, iar ucrainenii practic nu aveau cum să le contracareze. Cu toate acestea, după cum scrie analistul Forbes, David Axe, situația s-a schimbat treptat și imperceptibil, iar acum este evident că „epoca de aur” a UMPC a luat sfârșit.
După cum notează analiștii ruși, atacurile KAB-urilor nu s-au oprit, dar eficacitatea lor a scăzut considerabil datorită unui detaliu important – incapacitatea de a interacționa cu sistemele de corecție prin satelit din cauza eficacității și numărului de echipamente de bruiaj radio ale ucrainenilor.
„Bombele glisoare nu pot interacționa cu GLONASS… Fără o conexiune constantă pentru corectarea cursului, bombele glisoare tind să devieze și să explodeze pe câmpuri, fără a provoca daune”, scrie Axe.
După cum susțin oficialii militari ruși, toate țintele ucrainene importante sunt acum protejate prin mijloace de război electronic (EW) și că pentru a lovi o țintă acum „sunt necesare opt sau chiar 16 bombe glisoare”.
În același timp, deși bombele glisoare în sine sunt destul de ieftine – fiecare costă aproximativ 25.000 de dolari, avioanele de luptă care le aruncă, câte două sau patru deodată nu sunt ieftine.
„Trimiterea a patru avioane pentru a atinge o singură țintă este riscantă și ineficientă pentru o forță aeriană care are doar aproximativ o mie de avioane moderne și care a pierdut deja 120 dintre ele în luptă în Ucraina”, adaugă Axe.
Sistemele de ghidare de rezervă inerțiale folosite de Rusia sunt în general inexacte
În plus, bruiajele ucrainene au oprit și multe drone rusești, forțându-i pe ruși să treacă la UAV-uri cu fibră optică mai scumpe.
„Blocarea a realizat efectiv ceea ce încercau Forțele Aeriene Ucrainene să obțină cu bateriile sale scumpe și vulnerabile de rachete antiaeriene S-300, Patriot și SAMP/T, care au fost întotdeauna prea puține pentru a proteja pe deplin prima linie și orașele ucrainene”, adaugă analistul.
El observă, de asemenea, că echipamentele rusești de bruiaj nu au același impact ca și cele ucrainene. Multe astfel de echipamente rusești sunt prost fabricate și ineficiente. În plus, cele mai bune muniții ucrainene – American Joint Direct Attack Munition și French Hammer Glide bombs – asigură ghidare prin GPS, dar au și sisteme de navigație inerțiale de rezervă care sunt complet autonome și, prin urmare, imune la bruiaj.
În același timp, sistemele de ghidare de rezervă inerțiale ale Rusiei sunt în general inexacte. Analistul Mark Schneider a concluzionat că rachetele rusești sunt adesea de zece ori mai puțin precise decât susțin producătorii lor.