Fostul baron PSD, Ionel Arsene, ar putea fi extrădat

Ionel Arsene ar putea fi extrădat, conform deciziei luate pe 12 octombrie de Curtea de Apel din Bari, Italia. 

Hotărârea instanței nu este însă definitivă, ci poate fi atacată la instanța superioară.

România încearcă din luna martie să pună în executare un mandat european de arestare, emis după ce Ionel Arsene a fost condamnat definitiv la 6 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru corupție.

Arsene a fugit în Italia înainte de a-și afla sentința, a fost prins și plasat în arest la domiciliu la sfârșitul lunii martie. În aprilie, justiția italiană a respins cererea de predare formulată de statul român.

O nouă cerere a României de predare a lui Arsene în scopul executării pedepsei cu închisoarea a fost aprobată de instanța italiană, urmând ca aceasta să devină executorie în cazul în care rămâne definitivă.

Condamnarea

Preşedintele CJ Neamţ a fost condamnat definitiv, pe 10 martie, de Curtea de Apel Braşov, la 6 ani şi 8 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Iniţial, în aprilie 2022, Arsene primise la instanţa de fond (Tribunalul Braşov) o condamnare de 8 ani şi 4 luni, pedeapsă scăzută de Curtea de Apel Braşov la 6 ani şi 8 luni.

CA Braşov a mai decis confiscarea de la şeful CJ Neamţ a sumelor de 80.000 euro şi 80.000 lei.

Ca pedeapsă accesorie, Ionel Arsene nu are mai are dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere sau de a exercita atribuţii de conducere în cadrul vreunui partid, formaţiune sau alianţă politică din România pe o perioadă de cinci ani după ce execută condamnarea.

Acuzațiile

Ionel Arsene a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în anul 2018, pentru trafic de influenţă, infracţiune săvârşită în 2013, în perioada când acesta era deputat.

Conform DNA, în cursul anului 2013, Ionel Arsene, în calitate de deputat şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a PSD, ar fi primit de la o persoană (martor în cauză) suma de 100.000 euro, pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are, asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală.

Concret, Ionel Arsene s-a înţeles cu Gheorghe Ştefan, zis „Pinalti”, fost primar al municipiului Piatra Neamţ, pentru a „scăpa” de preşedintele CJ Neamţ de la acea vreme, Culiţă Tărâţă.

Gheorghe Ştefan i-ar fi dat lui Arsene 100.000 de euro, bani care trebuiau să ajungă la şeful ANI, în schimbul declarării lui Culiţă Tărâţă în stare de incompatibilitate şi conflict de interese. Arsene a primit banii într-un restaurant din Bucureşti.

Înţelegerea dintre cei doi nu a fost respectată, astfel încât Gheorghe Ştefan şi-a cerut banii înapoi, însă nu i-a primit, astfel încât el l-a denunţat pe Arsene la DNA.

Ulterior, Arsene i-a propus lui Gheorghe Ştefan să-i dea o parte din bani sub forma unui contract de construire a unei şcoli într-o comună din Neamţ, contract atribuit unui apropiat al lui „Pinalti”.