Fostul ministru al Educației, Cristian Adomniței, află azi dacă va merge sau nu la închisoare

Cristian Adomiței așteaptă joi, 23 noiembrie, să afle dacă scapă în Dosarul „Agenda”, unde e acuzat de favorizarea făptuitorului și fals intelectual.

Fostul ministru al Educației și ex-președinte al CJ Iași, Cristian Adomiței, așteaptă joi, 23 noiembrie, să afle dacă scapă „basma curată” sau merge la pușcărie în Dosarul Agenda, în care este acuzat de favorizarea făptuitorului și fals intelectual. Curtea de Apel Galați a amânat deja pronunțarea de 9 ori în dosarul lui Adomniței, care pe fond a fost condamnat la 3 ani şi 2 luni de închisoare cu executare.

Curtea de Apel Galați a dezbătut apelurile din dosarul lui Cristian Adomiței încă din data de 03.04.2023, însă de atunci magistrații tot amână pronunțarea. În urma celei de-a 9-a amânări, ziua pronunțării a fost stabilită pentru 23 noiembrie.

Cristian Adminiței este un fost ministru al Educației, a cărui soție – Sabina Adomniței – este judecătoare la Curtea de Apel București.

Judecătoarea Sabina Adomniței este cea care a achitat-o pe Sevil Shhaideh în Dosarul Belina, dar și pe „regina asigurărilor” Angela Toncescu în dosarul în care era vizat și Dan Hosu, soțul defunct al fostei șefe DIICOT, Giorgiana Hosuu.

Cristian Adomniţei este acuzat de DNA că în 2013, când era preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, a atribuit firmei Laser Co SRL un contract de servicii de tipărire de materiale de promovare a judeţului pe baza unor documente false.

Adomniței crede că „justiția a murit” odată cu condamnare lui

Imediat după ce Tribunalul Iași l-a condamnat la 3 ani și 2 luni de închisoare cu executare, Cristian Adomniței a decretat pe Facebook că „justiția a murit”:

„Cronica unei morți așteptate: după o lungă și grea suferință, justiția a murit. 5 ani v-am respectat independența. Am refuzat orice interviu. Nu am dat nici o declarație, nu am făcut nici un comentariu, nici public, nici privat. (…) Nu m-am temut niciodată de dumneavoastră. Nu aveam de ce să mă tem. Sunt nevinovat, m-am dus singur la poligraf, în absența oricăror probe de vinovăție, ca să vă aduc o probă de nevinovăție. Am crezut că ați citit ce scrie în cărțile de drept, că poligraful poate da rezultate fals pozitive, nu fals negative și că, în situațiile în care o persoană își susține nevinovăția de la început și trece testul poligraf, organele judiciare trebuie să acorde poligrafului valoarea unui mijloc de probă. Și că nu vă veți asuma să condamnați un om evident nevinovat”, a scris Cristian Adomniței pe Facebook.

În acelaşi dosar au fost anchetate şi judecate şi Cristina Teodora Jinga, Carmen Irimescu, angajate ale Consiliului Judeţean Iaşi, şi Letiţia Popa, administratorul Laser Co SRL.

Printre acuzaţiile aduse acestora sunt cele de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual, instigare, complicitate la această infracţiune.

Prin decizia din 27.11.2020, Irimescu şi Jinga au fost condamnate de magistraţii Tribunalului Iaşi la 4 ani şi 4 luni de închisoare, respectiv, 4 ani şi 9 luni de închisoare cu executare.

Letiţia Popa, administratorul Laser Co, a fost condamnată la 4 ani şi 7 luni de închisoare cu executare. Firma Laser Co a fost amendată penal cu 105.000 lei.

Acuzațiile DNA în dosarul lui Cristian Adomniței

Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA, Consiliul Judeţean Iaşi a atribuit, în 2013, firmei Laser Co un contract de servicii de tipărire materiale de promovare a judeţului Iaşi pe baza unor documente false întocmite de Letiţia Popa.

Contractul încheiat cu societatea Laser Co prevedea 16 acţiuni de promovare a Iaşiului contra sumei de 335.000 lei.

Din cele 16 prevederi, numai 11 puncte au fost onorate, deşi a fost achitată întreaga sumă.

DNA menţiona la acea vreme, prin intermediul unui comunicat de presă, că firma nu a respectat contractul, nepredând o serie de obiecte, a căror valoare a fost de peste 213.000 lei.

Pentru ca Letiţia Popa să poată încasa, în mod nelegal, plata acestor bunuri pe care nu le livrase şi, totodată, să nu poată fi obligată, conform contractului, la plata penalităţilor, Cristina Teodora Jinga, cu intenţie, a determinat membrii comisiei de recepţie din care făcea parte şi Carmen Irimescu, să semneze un proces verbal antedatat.

În cuprinsul acestui act s-a menţionat, în mod nereal, că acestea fuseseră livrate şi a semnat mai multe documente, activităţi ce au avut ca urmare producerea unui prejudiciu de peste 213.000 lei judeţului Iaşi, la care se adaugă contravaloarea penalităţilor.

În anul 2015, pentru a ascunde faptele comise şi a împiedica tragerea sa şi a celorlalte persoane implicate la răspundere penală, Irimescu a semnat centralizatorul intrărilor şi al ieşirilor de materiale de promovare aferente contractului respectiv.

Deşi bunurile nu au fost predate decât scriptic, Jinga şi Irimescu au efectuat demersuri pentru a crea aparenţa recepţionării tuturor reperelor prevăzute în contract, astfel încât să poată fi efectuată plata către firmă.