Fragilitatea vârstnicilor în vremea pandemiei, studiată de cercetători români și americani

Facultatea de Inginerie în Limbi Străine din cadrul Universității Politehnica din București este implicată în proiectul Smart Pandemic Management inițiat de către Universitatea Berkeley din California, cu scopul de a răspunde provocărilor apărute în contextul generat de pandemia COVID-19 și de a dezvolta abordări centrate pe acțiune care să ofere un management inteligent al pandemiei.

În cadrul acestor întâlniri participă o echipă de cercetători multidisciplinari din mediul academic, din zona industriei,  organizații publice și guvernamentale cu expertiză în sănătate publică, epidemiologie, știință comportamentală, economie, tehnologie și inteligență artificială.

Proiectul grupului de cercetători ai Facultății de Inginerie în Limbi Străine coordonat de prof. univ. dr. ing. Nicolae Goga și conf. univ. dr. ing. Andrei Vasilățeanu își propune să creeze un sistem de asistență pentru autonomie la viață în vederea detecției sindromului de fragilitate la persoanele vârstnice care locuiesc singure. Unul dintre simptomele care însoțesc COVID este fragilitatea.

Vulnerabilitate pe termen lung, după vindecarea de COVID

Fragilitatea este o stare de vulnerabilitate a persoanei ca urmare a unui declin cumulat în timp și care se manifestă la nivelul întregului sistem fiziologic. În rândul persoanelor în vârstă sau bolnave cu COVID, fragilitatea este asociată cu o scădere a capacității cognitive și fiziologice având rezultate negative asupra sănătății fapt ce poate predispune in timp către perioade frecvente de spitalizare, dizabilitate, instituționalizare și deces. De multe ori persoanele cu COVID, după ce s-au vindecat, încă rămân cu semne de fragilitate, luni în șir.

Pe lângă persoanele cu COVID care suferă de fragilitate, proiectul este relevant pentru persoanele in vârstă. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, până în anul 2050 aproximativ 2 miliarde de oameni vor avea vârsta peste 60 de ani. Majoritatea dintre aceste persoane provin din țări slab dezvoltate unde veniturile sunt medii sau scăzute. Din acest punct de vedere, noile provocări în domeniul sănătății vizează dezvoltarea și adoptarea unor noi strategii de gestionare a efectelor îmbătrânirii populației.

În acest context, este importantă dezvoltarea unor sisteme inteligente care să se concentreze pe recuperare, readaptare și integrare socială astfel încât intervenția la nivelul fragilității să aducă o permanentă inovare și adaptare la nevoile individuale.

Prin intermediul proiectului propus de către grupul de cercetători români care are ca scop dezvoltarea unui dispozitiv portabil inteligent, se vor putea monitoriza schimbările fiziologice și comportamentale ale persoanelor cu fragilitate. Printre parametrii măsurați se numără activitatea fizică, calitatea somnului, ritmul circadian, interacțiunile sociale și fluctuațiile de greutate. Totodată, se va putea testa validitatea unui astfel de sistem pentru o detectare timpurie a fragilității și a declinului cognitiv și depresiei, astfel încât să se permită o intervenție care să evite potențialul agravant al acestor simptome.