Franța acuză Azerbaijanul de instigarea revoltelor violente din Noua Caledonie

În arhipelagul din Oceanul Pacific a fost declarată starea de urgență, după ce patru persoane au fost ucise în violențele tot mai acute. Sunt zile de confruntări între manifestanți și poliție în Noua Caledonie controlată de Franța. Acestea sunt alimentate de interferențe străine, a declarat Parisul joi, în timp ce oficialii locali au promis să restaureze ordinea în teritoriul din Pacificul de Sud.

Ministrul francez al afacerilor interne, Gérald Darmanin, a declarat că violența, care a dus la moartea a trei persoane de origine Kanak și a unui ofițer de poliție, a fost susținută activ de către Azerbaijan.

„Asta nu este o fantezie„, a insistat el joi. „Regret că unii dintre separatiști au făcut o înțelegere cu Azerbaijanul.” Și a adăugat: „Chiar dacă există încercări de interferență, … Franța este suverană pe propriul său teritoriu, și cu atât mai bine„.

17:03 • POLITICĂ

Cu mic, cu mare, la vot pentru prezidențiale, în Franța și Monaco

13:01 • POLITICĂ

Alegătorii români au venit de la primele ore la vot, în Belgia. Nu au existat incidente

O purtătoare de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Azerbaidjanului, Aykhan Hajizada, a respins categoric afirmațiile conform cărora țara ar fi fost în spatele tulburărilor. „În loc să acuze Azerbaijanul că ar susține protestele pro-independență din Noua Caledonie, ministrul de Interne al Franței ar trebui să se concentreze asupra politicii eșuate a țării sale față de teritoriile de peste mări care a dus la astfel de proteste„, a declarat el.

Relațiile dintre Franța și Azerbaidjan au atins cote minime în ultimii ani ca urmare a sprijinului militar și politic acordat de Franța vecinului și rivalului istoric al țării din Caucazul de Sud – Armenia – o situație intensificată doar de capturarea militară de către Baku a regiunii etnic armenești Nagorno-Karabah, anul trecut.

Acuzațiile Franței împotriva Azerbaidjanului vor intensifica atenția asupra amestecului internațional și a represiunii politice interne perpetuate de un regim care va găzdui negocierile ONU privind schimbările climatice COP29 din acest an.

Demonstrațiile au generat apeluri reînnoite pentru independența arhipelagului din Pacific, situat la 1.200 de kilometri est de Australia. Protestele vin după ce deputații francezi au susținut modificările constituției din Noua Caledonie, permițând oricărui cetățean care a trăit acolo timp de cel puțin 10 ani să voteze în alegerile locale, o mișcare pe care activiștii locali pro-independență Kanak consideră că îi va exclude.

Franța a impus starea de urgență în Noua Caledonie, miercuri

Președintele azer Ilham Aliyev a acuzat în repetate rânduri Franța de „neo-colonialism” și a susținut activ mișcările de independență și revendicările altor țări asupra teritoriilor franceze din întreaga lume, inclusiv insula Mayotte și Noua Caledonie.

Azerbaidjanul a fondat chiar Grupul de Inițiativă Baku, aducând împreună 14 mișcări politice din fostul Imperiu Francez în numele decolonizării. Grupul a emis joi o declarație în care a acuzat Parisul că „încalcă dreptul poporului Kanak la autodeterminare prin extinderea electoratului pentru a-i menține ca minoritate în propria lor patrie„.

Cu toate acestea, potrivit lui Philippe Gomes, fost președinte al guvernului din Noua Caledonie, Azerbaidjanul finanțează activ Frontul Național de Eliberare Kanak și Socialist.

„Azerbaidjanul a creat grupul Baku care finanțează separatiștii din toate regiunile franceze de peste mări„, a spus Gomes, care a încercat să potolească apelurile pentru ca insulele să se despartă de Paris. „Călătoriile recente la Paris ale activiștilor pentru independență au fost finanțate de Baku. Este clar și evident că Azerbaidjanul contribuie la susținerea cererii de independență, ceea ce poate fi numit amestec străin„, a spus Gomes.

Roch Wamytan, un politician Kanak care servește ca președinte al Congresului din Noua Caledonie, a respins afirmațiile că Baku este o influență nocivă în regiune. „De ce să demonizăm această țară?” a întrebat el, în aprilie, în cadrul unei dispute cu privire la politicienii locali care au primit călătorii plătite din partea autoritarului Azerbaidjan. „Franța susține regimuri represive și autoritare precum Togo, Ciad, Djibouti, prin instruirea forțelor lor de securitate, prin consilierea ierarhiei militare și prin vânzarea de arme„, a spus el.

În cadrul stării de urgență, Franța a interzis TikTok în Noua Caledonie, într-un efort aparent de a perturba organizarea protestelor care au lăsat sute de răniți. Decizia permite, de asemenea, autorităților să ordone reținerea la domiciliu a persoanelor considerate o amenințare la ordinea publică, precum și să efectueze percheziții, să confiște arme și să suspende dreptul la liberă adunare.

„Nici o violență nu va fi tolerată„, a spus premierul francez Gabriel Attal, insistând că măsurile draconice vor „permite desfășurarea unor eforturi imense pentru restabilirea ordinii„.

Locuită de mai mult de un sfert de milion de oameni, Noua Caledonie a fost colonizată acum aproximativ 3.000 de ani de insularii din Pacific și numită de exploratorul britanic James Cook în 1774. A fost, ulterior, cucerită de Franța, în 1853. În ultimii ani, au existat acuzații că poporul indigen Kanak a fost supus discriminării sistemice și subdezvoltării cronice.