Franța: Sectorul şampaniei este presat să îşi protejeze reputaţia
Recrutarea şi găzduirea a 120.000 de muncitori sezonieri care să culeagă cu mâna o suprafaţă de 34.000 de hectare de vie arată că, în 2024, campania de recoltare se anunţă a fi o provocare pentru sectorul Champagne, atât de celebră în Franța. Acesta s-a mobilizat pentru a-şi proteja reputaţia prejudiciată în 2023 de închiderea unor spaţii de cazare neconforme şi moartea a patru culegători.
La Igny-Comblizy, un mic sat din departamentul Marne (Franța), sindicatul CGT distribuie pliante sezonierilor veniţi din Europa de Est: „Bună ziua, am dori să vă informăm cu privire la drepturile dumneavoastră”,
Din 7 septembrie, când a început culesul viei, un camion CGT străbate satele din regiunea Champagne şi distribuie pliante în opt limbi (poloneză, bulgară, rusă, ucraineană, spaniolă, italiană, română şi franceză) în care sunt menţionate prevederile referitoare la salariul minim orar, numărul maxim de ore de muncă, pauzele obligatorii etc.
La rândul lor, autorităţile locale au mobilizat 22 de inspectori de muncă şi 84 de jandarmi pentru această campanie. Până la această dată au fost închise trei spaţii colective de cazare considerate neconforme.
În 2023, prefectura departamentului Marne a închis deja trei spaţii colective unde erau cazaţi culegători de vie, considerate insalubre şi neconforme. „Aceşti actori incorecţi au prejudiciat imaginea Champagne”, subliniază unul dintre copreşedinţii de la Comité Champagne, David Chatillon. În acelaşi an, patru muncitori sezonieri au decedat în contextul temperaturilor ridicate.
„Am declarat mobilizare generală la nivelul întregului sector”, asigură preşedintele sindicatului viticultorilor din Franța, Maxime Toubart.
Cazarea sezonierilor este una dintre mizele centrale, explică José Blanco, secretar general la sindicatul CGT din Champagne. Chiar dacă au fost făcute unele îmbunătăţiri, José Blanco spune că mai există încă unele cazuri în care sezonierii dorm în pădure.
De cealaltă parte, Maxime Toubart dă vină pe condiţiile de cazare mult prea stricte cerute de stat, care impun de exemplu un spaţiu de 4,5 metri pătraţi pentru fiecare culegător într-o cameră, şi care îi descurajează pe viticultori.
Pentru a-i atrage pe culegători, casa Moët & Chandon găzduieşte în propriile sale spaţii 1.900 dintre cei 3.500 de muncitori sezonieri de care are nevoie. La Pierry, o sută de culegători, găzduiţi într-unul din aceste spaţii de cazare, beneficiază de dormitoare, toalete, spălătorie şi cantină.
„Trebuie ca oamenii să îşi dorească să vină şi să revină la culesul viei”, insistă Frédéric Gallois, director de aprovizionare la Moët & Chandon. Salariaţii câştigă între 1.200 şi 2.000 de euro brut pentru un sezon de cules care durează 10 zile, în medie.
Chiar dacă sindicatul CGT critică folosirea masivă a muncitorilor străini, lucru care în opinia sa contribuie la scăderea salariilor, Maxime Toubart dă asigurări că nu există un tratament salarial diferenţiat şi vorbeşte de dificultăţile întâmpinate în recrutarea de culegători.