Freonul negru și samsarii: Afacerea frigului prosperă în România, poarta de intrare a freonului ilegal în UE

Pe măsură ce schimbările climatice continuă să aducă temperaturi record, afacerea cu freon ilegal se dezvoltă vertiginos. România, aflată la granița de est a Uniunii Europene, a devenit o poartă principală de intrare pentru freonul de contrabandă, cu autoritățile naționale fiind adesea implicate sau depășite de această problemă.

Urmărire dramatică în Botoșani

Într-o noapte rece de aprilie, un echipaj de Poliție din Dorohoi, Botoșani, a semnalizat unui Mercedes Sprinter să tragă pe dreapta. În loc de a opri, șoferul vehiculului a accelerat, declanșând o urmărire intensă. După o scurtă cursă de patru minute, cu 61 de gloanțe trase de polițiști pentru a opri vehiculul, s-au descoperit aproape 100 de butelii de freon de contrabandă, aduse din Ucraina. Această captură valoroasă ar fi putut aduce până la 50.000 de euro pe piețele din Berlin sau Viena, de trei ori mai mult decât valoarea sa pe piața neagră din România, conform investigației Snoop.

Trafic de freon în Suceava și conexiuni internaționale

Acesta nu este un caz izolat. În 2018, în Suceava, o urmărire similară a avut loc, implicând o dubă cu 1,5 tone de freon și un BMW Seria 7 care a încercat să obstrucționeze poliția. În SUA, cazuri similare au dus la condamnarea traficanților de gaze HFC, cum sunt numite freonurile, pentru prima dată în istorie.

România – principala poartă de intrare a freonului ilegal

În 2021, un raport al Environmental Investigation Agency (EIA) a identificat România ca fiind principalul punct de intrare în UE pentru freonul de contrabandă. OLAF a blocat un transport masiv de 76 de tone de freon ilegal din Turcia, destinat unor firme românești, printre care grupul EMG condus de Amalia Păvălucă și partenerul său, Emre Gunay. Aceste gazele, foarte dăunătoare pentru mediu, au fost oferite investigatorilor sub acoperire ai EIA, evidențiind amploarea rețelelor de contrabandă.

Cine sunt păzitorii freonului

Amalia-Gunay-si-Emre-Gunay-la-Marriot

Pe 15 noiembrie 2023, într-o sală de conferințe a hotelului Marriott din București, Amalia Păvălucă și Emre Gunay au participat la o întâlnire cu autoritățile române. Evenimentul a fost marcat de prezența șefului Gărzii de Mediu, Andrei Corlan, și a lui Ion Cupă, șeful Vămilor la acea vreme. Cu această ocazie, a fost lansată Asociația Firmelor F-Gas, un ONG nou înființat care și-a propus să reprezinte „industria frigului” în relațiile cu Guvernul României și să monitorizeze implementarea directivelor europene care reglementează utilizarea freonului, una dintre cele mai toxice chimicale din viețile noastre.

Utilizarea omniprezentă a freonului

Freonul este folosit zilnic în produse precum spray-uri, saltele cu spumă și extinctoare vechi. De asemenea, este prezent în mașini, aparate de aer condiționat, frigidere și în magazinele alimentare. Un sondaj publicat pe 11 iunie de E.ON relevă că 57% dintre români preferă să mențină o temperatură între 21 și 23 de grade în locuințe pe timpul verii, în timp ce 42% folosesc aparatul de aer condiționat aproape zilnic. Freonul, cunoscut și sub denumiri precum agent de răcire (AR), fluid termic, gaz refrigerant sau hidrofluorocarburi (HFC), este un gaz cu efect de seră care contribuie la încălzirea globală și la fenomene meteo extreme.

Industria frigului și provocările reglementării

Întrucât cererea pentru freon a crescut odată cu încălzirea globală, prețul acestuia a urcat semnificativ. Piața neagră a freonului s-a dezvoltat rapid, iar Garda de Mediu și Vama sunt sub presiunea de a o controla. Andrei Corlan, șeful Gărzii de Mediu, a subliniat că „actualul cadru legislativ de mediu nu este suficient de eficient pentru a combate cu adevărat traficul ilegal de gaze”. Ion Cupă, șeful Autorității Vamale la acea vreme, a declarat că „acordăm o atenție deosebită combaterii comerțului ilegal cu gaze fluorurate HFC”.

Amalia Păvălucă, președinta Asociației Firmelor F-Gas, a afirmat că „suntem mai mult decât o asociație, suntem o comunitate de lideri, gânditori și pionieri, uniți în misiunea noastră de a face lumea un loc mai ecologic și mai sustenabil”. Ea a prezentat evenimentul de la Marriott, unde organizația sa s-a angajat să doneze Autorității Vamale echipamente pentru identificarea gazelor dăunătoare mediului la frontieră, primele de acest fel pentru Vămile românești.

Problemele freonului de contrabandă

În cadrul evenimentului, s-a discutat despre problema buteliilor importate, etichetate ca fiind ecologice, dar umplute cu chimicale mult mai toxice, inclusiv tipuri de freon interzise deja în UE. Aceste practici ilegale subliniază provocările uriașe cu care se confruntă autoritățile în încercarea de a reglementa și controla utilizarea freonului pe piața neagră.

Evenimentul de la Marriott a evidențiat complexitatea și gravitatea problemei freonului ilegal în România. În ciuda eforturilor de reglementare și monitorizare, piața neagră prosperă, iar freonul de contrabandă continuă să reprezinte o amenințare semnificativă pentru mediu și sănătatea publică. Autoritățile române sunt chemate să își intensifice eforturile pentru a combate eficient această problemă.

Firmele conduse de Amalia Păvălucă

Infografic: Snoop.ro

Amalia Păvălucă este implicată în peste zece companii de comerț cu ridicata care vând și cumpără freon, toate parte din grupul de firme EMG Invest. Grupul deține site-ul Eurorefrigerant, un brand prezent pe mai multe piețe europene. Partenerul ei de afaceri, Emre Gunay, este figura centrală din spatele acestor afaceri. Împreună, cei doi importă freon din Turcia de peste cinci ani, utilizând diverse societăți comerciale. În timpul pandemiei, au importat și echipamente de protecție, promovate de Amalia pe grupurile de Facebook.

Raportul EIA din 2021 menționează grupul de firme condus de Amalia Păvălucă printre traficanții de freon documentați, deși numele ei nu apare explicit. Atunci, grupul avea la vânzare cinci tone de freon de contrabandă, oferite investigatorilor sub acoperire ai EIA.

Infografic: Snoop.ro

În același an, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a alertat autoritățile române și bulgare despre mai multe transporturi totalizând 76 de tone de freon ilegal, care urmau să ajungă din Turcia în România. O parte semnificativă din aceste 76 de tone trebuia să fie livrată grupului EMG și Amaliei Păvălucă, care doi ani mai târziu, împărțea scena de la Marriott cu șeful Vămilor și cu cel al Gărzii de Mediu.

După ce transportul ilegal a fost interceptat, Amalia și partenerul său de afaceri au informat investigatorii EIA că nu mai pot livra marfa promisă. Negocierile de preț pentru buteliile de freon au fost detaliate în raportul EIA din 2021.

Dezvoltarea unui imperiu de afaceri

Între timp, Păvălucă și partenerul ei au construit un imperiu de afaceri. În 2020, dețineau un BMW X5 vechi, iar acum au un Lamborghini achiziționat pe firma de freon, EMG Management Invest SRL, care urma să primească o parte din cele 76 de tone de freon. În urma investigației EIA, Ministerul Mediului a sesizat DNA. Cazul a fost trimis de DNA București la DNA Suceava, iar de acolo a ajuns la Parchetul Judecătoriei Suceava, care l-a redirecționat la Parchetul Rădăuți, fiind în prezent la Parchetul Tribunalului Suceava.

Autoritățile române și freonul ilegal

La București, într-o sală de conferințe a hotelului Marriott, în noiembrie 2023, lideri ai autorităților românești și reprezentanți ai industriei frigului s-au reunit pentru a discuta despre combaterea comerțului ilegal cu freon. În ciuda eforturilor declarate, eficacitatea măsurilor adoptate rămâne discutabilă. Șeful Gărzii de Mediu, Andrei Corlan, și Ion Cupă, fostul șef al Vămilor, au subliniat dificultățile legislative și operaționale în combaterea acestui fenomen.

„Actualul cadru legislativ de mediu nu este suficient de eficient pentru a combate cu adevărat traficul ilegal de gaze”, spune îngrijorat Andrei Corlan, șeful Gărzii de Mediu.

„Acordăm o atenție deosebită combaterii comerțului ilegal cu gaze fluorurate HFC”, se plânge și Ion Cupă, șeful Autorității Vamale de atunci, schimbat în ianuarie 2024.

Freonul, un agent omniprezent și periculos

Freonul, cunoscut și sub denumirea de agent de răcire sau gaze HFC, este prezent în numeroase produse și instalații zilnice, de la frigidere și aparate de aer condiționat până la spray-uri și saltele. Eliberarea acestuia în atmosferă contribuie la încălzirea globală și la fenomene meteo extreme.

Piața neagră și prețurile în creștere

Cererea pentru freon a crescut constant pe fondul încălzirii globale. Pe piața neagră din România, prețurile pentru o butelie de freon au crescut de la 50 de euro în 2020 la aproape 200 de euro în prezent. În Europa de Vest, prețul unei butelii poate ajunge la 700 de euro, generând profituri imense pentru traficanți.

Lipsa monitorizării și a legislației eficiente

Traficul de freon în România este facilitat de lacunele legislative și de monitorizare. Garda de Mediu și Autoritatea Vamală recunosc dificultățile în gestionarea și controlul acestor importuri ilegale. În plus, autoritățile române nu au reușit să acceseze fondurile europene pentru dezvoltarea fabricilor de reciclare a freonului, esențiale pentru combaterea poluării.

În timp ce autoritățile române încearcă să combată traficul ilegal cu freon, problema persistă și chiar se amplifică. România rămâne un punct nevralgic în rețelele internaționale de contrabandă cu gaze refrigerante, amenințând atât mediul înconjurător, cât și sănătatea publică. O abordare mai eficientă și o cooperare interinstituțională mai strânsă sunt esențiale pentru a combate acest fenomen și pentru a proteja viitorul ecologic al țării.