FT: Intrăm într-o altă eră a violenței politice?

America nu este străină de violența politică. Aceasta și-a arătat capul urât cu o regularitate aproape înfricoșătoare în momentele de polarizare extremă din istoria țării, scrie Financial Times.

Dar în cea mai mare parte, incidentele de asasinate sau tentative de asasinate declanșează un șoc atât de puternic pe tot spectrul politic încât toate părțile se retrag de la prăpastie și capetele mai calme prevalează. Va fi oare acesta cazul în 2024?

Atmosfera de pe ambele părți ale coridorului politic nu se pretează unor capete calme sau nervi liniștiți. Atât democrații, cât și republicanii au folosit frica pentru a-și motiva bazele pe parcursul campaniei din 2024, iar ambele tabere au avertizat că o victorie în noiembrie a candidatului prezidențial rival va însemna sfârșitul Americii așa cum o cunoaștem. Nu este o atmosferă propice unui întoarcere la normalitatea electorală.

Dar există un precedent, în viețile multora încă implicați în politica americană, în care un val uimitor de vărsare de sânge politic într-un moment la fel de polarizat a fost cauterizat – și nu datorită unei conduceri puternice din partea oficialităților guvernamentale americane, ci mai degrabă datorită reafirmării forțelor de moderare din societatea americană, care au recuperat conversația națională de la extreme.

21:21 • ALEGERI

Ce a făcut Marcel Ciolacu în ultima zi de campanie electorală

09:03, 17.11.2024 • Internațional

SUA: Trump va avea „mai multă putere decât și-au imaginat părinții fondatori”

Este încă șocant să enumerăm seria de împușcături și asasinate care au avut loc pe scena politică americană în cei patru ani începând din 1968. Nu doar că Martin Luther King a fost asasinat la motelul Lorraine din Memphis, iar Robert Kennedy a fost ucis după primarele democratice din California, dar patru protestatari studenți au fost împușcați și uciși de Garda Națională din Ohio doar doi ani mai târziu, iar guvernatorul segregaționist al Alabamei, George Wallace, a fost rănit de un glonț în timpul campaniei democratice din 1972.

Privind înapoi, este uimitor faptul că țara nu s-a dezmembrat. Radicalii de stânga organizau proteste mari și furioase împotriva războiului din Vietnam, iar grupuri extremiste anti-război precum Weathermen au efectuat atentate cu bombe în scopul de a declanșa o revoluție. Pe dreapta, asasinatul lui King a fost doar cel mai semnificativ dintr-un deceniu de violențe împotriva afro-americanilor și a susținătorilor drepturilor civile.

Dar până în 1976, politica națională devenise din nou plictisitoare. Un fost erou decent dar lipsit de inspirație în fotbalul american, Gerald Ford, s-a prezentat pentru realegere împotriva lui Jimmy Carter, un creștin renăscut care obișnuia să conducă o fermă de alune. Un împușcat deranjat a încercat să-l ucidă pe Ronald Reagan în 1981, dar nu din motive politice.

Legea este că democrația americană s-a dovedit a fi rezistentă. În epoca noastră hiperbolică actuală, este ușor să uităm că SUA au experimentat un război civil sângeros pe teritoriul său, urmat de un asasinat șocant al unui președinte – dar într-o generație a reușit să iasă într-o epocă de aur, devenind cea mai importantă putere economică pe scena globală.

Dacă trecutul este prologul, încercarea aparentă de asasinat asupra lui Donald Trump de sâmbătă va produce un șoc pentru sistemul politic american, permițând vocilor rațiunii să se reafirme.

Dar multe dintre evenimentele care au avut loc în SUA de când Trump a apărut pe scena politică au fost atât de fără precedent încât chiar și lecțiile istoriei americane ar putea să nu mai ofere un ghid fiabil. Să sperăm că vocile moderării americane, care au fost intimidate de extremele de ambele părți ale spectrului politic, vor folosi acest moment pentru a reveni în arenă. Viitorul țării ar putea depinde de asta.