Fumul de la incendiile de vegetație ar putea crește cu 12.000 bilanțul anual al victimelor poluării aerului

Un nou studiu de specialitate a arătat că degajările de fum provocate de incendiile de vegetație ar avea drept consecință creșterea bilanțului anual al victimelor poluării aerului cu 12.000 de persoane.

Conform noii cercetări, încălzirea globală a crescut mai ales riscul de deces din cauza fumului incendiilor în Australia, America de Sud, Europa și pădurile boreale din Asia.

Un studiu separat a arătat că, în perioada 2003 – 2019, încălzirea globală a crescut suprafața arsă a planetei cu aproape 16%, însă alte acțiuni umane, inclusiv defrișarea pădurilor și a savanei pentru drumuri sau agricultură, au redus suprafața totală arsă cu 19%.

Ambele studii, publicate în revista Nature Climate Change, au analizat separat efectul pe care adăugarea emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă îl are asupra incendiilor de vegetație, în comparație cu alte acțiuni umane precum defrișarea terenurilor.

Studiul condus de doctorul Chae Yeon Park de la Institutul Național pentru Studii de Mediu din Japonia a estimat că, în anii 2010, aproape 100.000 de persoane au murit în fiecare an din cauza fumului produs de incendii, care conține particule minuscule, cunoscute sub numele de PM2,5, care pot pătrunde în plămâni și în fluxul sanguin.

Modul în care încălzirea globală contribuie la aceste decese a fost dificil de înțeles deoarece, în timp ce temperaturile mai ridicate și umiditatea mai scăzută cresc riscul de incendii, alte intervenții umane directe – cum ar fi fragmentarea pădurilor și a savanelor – reduc suprafața care poate arde sau suprimă răspândirea focului.

Pentru a depăși această problemă, cercetătorii au analizat trei modele de vegetație globală și de incendii în condițiile climatice actuale și le-au comparat cu un model în care efectele schimbărilor climatice din zilele noastre au fost eliminate.

Deși rezultatele au variat, autorii din opt țări, inclusiv Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, SUA, Germania și China, au constatat că, în toate cazurile, încălzirea globală a cauzat o creștere a numărului deceselor cauzate de particulele PM2,5 ce ajung în aer în urma incendiilor de vegetație.

În unele regiuni, creșterea temperaturii pe fondul încălzirii globale a fost principalul factor de creștere a riscului de incendii, în timp ce în altele, a fost vorba de o umiditate mai scăzută.

Autorii au declarat că efectele asupra sănătății ale incendiilor ar putea fi subestimate, întrucât „toxicitatea particulelor provenite din foc” a fost mai severă decât din alte surse, potrivit The Guardian.

Profesorul Hilary Bambrick, director al Centrului Național pentru Epidemiologie și Sănătatea Populației de la Universitatea Națională Australiană, a declarat că milioane de oameni din Australia au fost expuși la niveluri periculoase și prelungite de poluare din fum în timpul incendiilor din vara neagră din 2019 și 2020.

„Acest lucru a dus la sute de decese la momentul respectiv și va avea probabil consecințe pe termen lung asupra sănătății pentru mulți.

Acest studiu evidențiază doar unul dintre multele moduri în care schimbările climatice sunt rele pentru sănătatea noastră. Înțelegerea unor astfel de efecte ne va ajuta să ne planificăm mai bine pentru viitor.”, a declarat Bambrick, care nu a fost implicat în studiu.

Un studiu separat, condus de oameni de știință din Regatul Unit și Belgia, a constatat că încălzirea globală crește riscul incendiilor de vegetație, mai ales în Australia, Siberia și savanele africane.

Seppe Lampe, de la Vrije Universiteit Brussel, a declarat că, în timp ce activitățile umane care au schimbat peisajul au contribuit la reducerea suprafeței planetei care este incendiată, „efectul schimbărilor climatice continuă să crească”.

Profesorul Wim Thiery, coautor al studiului de la VUB, a declarat că ritmul în care schimbările climatice măresc suprafața incendiată „crește în fiecare an”.