Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Finanțe, critică dur aplicarea e-TVA pentru mediul de afaceri

Fostul secretar de stat în Ministerul de Finanțe, economistul Gabriel Biriș, afirmă că platforma e-TVA, măsura adoptată de Guvern prin OUG, este „o inepție”, iar contabilii au dreptate atunci când protestează față de această măsură.

”RO e-TVA nu e mare lucru, este un decont de TVA (adică o declarație fiscală) pe care însă nu o depune contribuabilul la ANAF, ci ANAF o trimite contribuabilului pe baza munților de date colectate în prezent din RO e-Factura. By the way, în cealaltă OUG, guvernul prevede că raportările în RO e-Factura pentru B2C devin obligatorii de la 1 ianuarie 2025, deci e clar că nu vor avea o bună parte din informațiile necesare în luna iulie.

De exemplu, la RO e-Transport, cum or face asta, că acolo sunt valori estimate, valoarea putând depinde de data livrării”, întreabă Biriș.

„Mă refer și la RO e-Sigiliu, și asta e o chestiune nouă, dar iarăși nu înțeleg relevanța menționării aici, acesta fiind un sistem de monitorizare a transportului.

În ceea ce privește RO e-SAF-T, și aici firmele mici au obligația de a depune această declarație tot de la 1 ianuarie 2025.

RO e-Case de marcat electronice (AMEF) crează dificultăți. Și această legislaţie a fost modificată.

Sistemul informatic integrat vamal, care numai integrat nu e, aduce probleme”.

Biriș întreabă ce va face contribuabilul cu decontul ăsta, decont ce ar trebui trimis de ANAF până pe 20 ale lunii următoare perioadei fiscale (luna sau trimestrul anterior)?

„Nimic, că doar contabilii contribuabililor nu completează D300 (decontul de TVA) pe baza datelor de la ANAF, ci pe baza documentelor justificative ale contribuabilului”.

Și alți experți în economie și finanțe critică decizia Ministerului de Finanțe.

„Nu muncesc degeaba pentru inepția e-TVA”, se revoltă un consultant fiscal, care susține abrogarea noii proceduri.

„Sistemul E-TVA este o inepție fiscală pentru că este implementat din 1 iulie 2024 pentru date pe care la va avea fiscul, parțial, și repet cuvântul „parțial”, doar din 01.01.2025. De la anul poate mai discutăm, dar acum este o batjocură la adresa tuturor persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, fie că discutăm de personalul cu implicații în evidența contabilă, fie că discutăm de proprietarii respectivelor activități ce o să plătească mai mult”, arată Adrian Bența, consultant fiscal.

Pe scurt, pentru cine nu este obișnuit cu limbajul TVA: Lunar sau trimestrial, până în data de 25 a lunii următoare, aceste persoane înregistrate în scopuri de TVA plătesc la stat o sumă de bani sub forma taxei pe valoarea adăugată. Unii au de recuperat. Însă până la plată este cale lungă. Mai întai cineva trebuie să calculeze cât TVA este de plată.

Desigur, există sute de pagini de legislație națională, directive și regulamente europene și multă jurisprudență comunitară, însă, pe scurt, TVA de plată este diferența între TVA colectată din vânzări și TVA deductibilă de la achiziții, mai spune Adrian Bența.

,,Iubitul de legiuitor în marea lui înțelepciune fiscalistă și cu maximă bunătate ne spune că face softul respectivul calcul, îmi întocmește cu date preliminare un decont precompletat, îl trimite contribuabilului să-l verifice și dacă există diferențe semnificative, adică abateri mai mari de 20 la sută, între ce rezultă din evidența fisculului și calculul meu, al contribuabilului, atunci tot eu contribuabil trebuie să fac munca fiscului și să îi spun eu de ce există diferențe. Dacă nu fac asta, eu contribuabil sunt pasibil de amendă sau de o inspecție. De ce asta? Doar pentru că nu am chef să muncesc suplimentar pentru un sistem de e-TVA greșit de la început?”, subliniază Bența.

Acesta arată, punctual, ce nu a luat în calcul legiuitorul

1. Sistemul de TVA la încasare. Este permis plătitorilor de TVA cu cifra de afaceri anuală mai mică de 4.500.000 lei. Probabil majoritatea au optat. Mai exact TVA devine colectată când furnizorul încasează de la client ce a facturat, iar deducerea TVA de la achiziții se face la momentul plătii către furnizori. Fiscul nu are date când anume se încasează sau se plătesc facturile unei firme. Nu acum. Ar putea să aiba datele de la 01.01.2025 dacă o altă declarație se generalizează. Este adevărat că se raportează facturile în e-Factura, însă nu și plățile/încasările.
2. TVA în legătură cu autoturismele. O altă prevedere minunată stabilește că dacă un plătitor de TVA utilizează chiar accidental un autoturism în scopuri ce nu țin de activitatea economică, deducerea TVA de la achiziția acestuia sau de la cheltuielile ulterioare cum sunt reparațiile sau combustibilii, se deduce în procent de 50%. Desigur, daca vreau deducere integrală a TVA folosesc în mod exclusiv autoturismul în activități economice și obligatoriu întocmesc foi de parcurs care, culmea, trebuie să menționeze norma proprie de consum de carburant pentru care nu există legislație în mediul privat. De unde știe softul fiscului că eu întocmesc sau nu foi de parcurs?
3. Vânzările către persoane fizice cu plata ulterioară prin bancă. Să dăm exemplul unui dezvoltator imobiliar ce vinde un bun imobil la o persoană fizică sau suntem o firmă de consultanță fiscală ce am efectuat o expertiza fiscală către o persoană fizică cu plata prin bancă. Oare stie Fiscul de aceste facturi? Nu știe! Eu contribuabil sunt de bună credință și țin cont de TVA de la vânzări și iata de ce sunt diferențe față de decontul precompletat, tocmai pentru buna credință a contribuabilului. Actualele date ale Fiscului nu sunt suficiente pentru determinarea corectă a TVA. Rolul profesiei financiar contabile și fiscale este să calculeze corect. Și experiența ultimilor 10 ani mi-a arătat ca evidențele contabile ale firmelor sunt de multe ori mai corecte decât bazele de date ale Fiscului. Aceste facturi se vor declara individual în mod obligatoriu la Fisc abia din 01.01.2025. În perioada 01.07.2024 – 31.12.2024 declararea este opțională, deci probabil foarte puțini o vor implementa, având în vedere multiplele deja sarcini fiscale.
4. Ajustările de TVA. Subiectul este un pic specializat însă acestea există. Un exemplu concret: am construit o clădire destinată închirierii. S-a dedus TVA la construcție. Închiriez clădirea colectând TVA la chirie. Nimic nu e greu. Însă peste 7 ani închiriez parțial din clădire în regim de scutire de TVA – legea permite. Însă o parte din TVA dedus la construcție, ce ține cont și de suprafață, se plăteste la buget. Oare știe baza de date a Fiscului ce suprafață a fost închiriată în regim de scutire de TVA? Doar eu contribuabil am calculat corect!
5. Foarte frecvent se emit două documente fiscale pentru aceeași tranzacție și sunt două raportări pentru aceeași vânzare. Să luăm un exemplu usor. Un hypermarket înregistrat în scopuri de TVA vinde un laptop către o firmă înregistrată în scopuri de TVA. Evident se emite factura care se raportează în e-Factura. Firma plătește laptopul cu cardul bancar și evident hypermarketul emite bon fiscal, ce se raportează cptre Fisc. Pe cât punem pariu că această simplă vânzare va figura în bazele de date ale Fiscului ca două vânzări distincte?
6. Eu contribuabil nu am acces la întreaga bază de date a autorității fiscale. Eu nu cunosc de unde provin sumele din decontul precompletat. Mi se cere să fac o analiza a diferențelor când eu, contribuabil, nu știu în ce mod au fost determinate sumele din decontul precompletat.

Având în vedere aceste argumente, Bența,  consultant fiscal și membru fondator al unei societăți plătitoare de TVA, consideră că modul în care a fost implementat sistemul RO e-TVA este o bătaie de joc la adresa zecilor de mii de plătitori de TVA, deoarece cifrele din deconturile de TVA precompletate sunt din start eronate, probabilitatea existentei diferențelor semnificative fiind certă și aceste diferente nu sunt generate de evidentele sau erorile contribuabilului.

„Desigur, eu sunt pro-activ, în sensul că toți trebuie să își plătească corect taxele, iar dacă autoritatea fiscală consideră că este util un decont de TVA precompletat și să fiu notificat de existența unor diferențe, atunci trebuie să mă roage frumos pe mine contribuabil să analizez aceste diferențe într-un termen rezonabil, nu de 10 zile, ci de cel puțin 45 de zile, termenul la care Fiscul raspunde la orice cerere a contribuabilului, iar dacă nu identific diferentele și nu pot să stabilesc de unde provin, atunci în niciun caz nu trebuie să fiu amendat sau cu risc fiscal suplimentar din cauza faptului că autoritatea fiscală nu are bazele de date complete.

Așa cum muncesc în plus pentru evidența Fiscului, trebuie să fiu recompensat în așa mod în care salariații Fiscului sunt plătiți. Prin urmare, în momentul în care o să raspund afirmativ la vreo notificare de diferențe, aștept o bonificație la plata TVA sau a oricărui alt impozit.

Concluzia deocamdată este că trebuie abrogată această aberație de RO e-TVA, deoarece este greșită din start”