Galați. Au trecut 34 de ani de la protestul dizidentului Ioan Grigorescu împotriva regimului Ceaușescu

Ioan Grigorescu, inginer la Combinatul Siderurgic Galați, a intrat în memoria gălățenilor ca un reper moral, pentru că a avut curajul de a înfrunta regimul Ceaușescu, pe 15 noiembrie 1989, în plină epocă de represiune a oricărei mișcări de protest.

În urmă cu peste 30 de ani, Galațiul era considerat un oraș „muncitoresc”, în care nu puteau exista revolte sau mișcări de protest împotriva regimului comunist.

Dar la Galați, în anii 80, au fost și revolte ale muncitorilor de la Șantierul Naval sau Combinatul Siderurgic Galați, care întrerupeau lucrul pentru a protesta față de condițiile de lucru, raționalizarea alimentelor sau frigul din case, dar au existat și trei dizidenți care au înfruntat fățiș regimul Ceaușescu.

Aceștia au fost electronistul Ion Bugan, care în martie 1983 a avut curajul de a înfrunta regimul Ceaușescu, protestând în centrul Bucureștiului, de la „Magazinul Unirea” la „Piața Universității”, cu Dacia sa, 2-GL-666, pe care instalase un tablou al lui Ceaușescu înrămat în doliu, pe care scria „Călăule, nu te vrem conducător!”, asistenta medicală Emilia Kimeri, care în 1987 a plătit cu viața faptul că a distribuit în Galați manifeste anticomuniste și inginerul Ion Grigorescu, arestat de Securitate, după ce pe 15 noiembrie 1989 a protestat la porțile Combinatului Siderurgic Galați împotriva regimului Ceaușescu.

Au trecut 34 de ani de la protestul lui Ioan Grigorescu împotriva regimului comunist

S-au împlinit 34 de ani de la protestul inginerului Ioan Grigorescu, care pe 15 noiembrie 1989, când se împlineau exact doi ani de la revolta muncitorilor de la Brașov, a protestat, la rândul lui, împotriva regimului lui Nicolae Ceaușescu, lipind pe poarta combinatului siderurgic manifeste împotriva regimului comunist și îndemnându-i pe angajații combinatului să se revolte, să își ceară dreptul la o viață demnă, fără suprimarea libertăților, aberanta „alimentație rațională” sau tot felul de alte raționalizări.

Primul protest al lui Ioan Grigorescu împotriva regimului Ceaușescu a avut loc la începutul anilor 80, când benzina era raționalizată. Fiecare posesor de Dacie sau Oltcit avea dreptul la o rație ridicolă. I se dădea benzină de 100 de lei.

Dar nici această rație nu era sigură și la benzinării se formau cozi de zeci de mașini. Mai ales în perioadele dinaintea concediilor, când se pregăteau rezerve pentru drumurile la munte și la mare, erau un chin să aduni un „plin”.

Nemulțumit de această situație, inginerul Grigorescu le-a strigat celor de la benzinăria „Peco” de la Șendreni că este umilitor ce se întâmplă și ca să fie mai bine înțeles a spart geamul benzinăriei. S-a ales cu o amendă de 1.100 de lei pentru tulburarea liniștii publice.

Pe 15 noiembrie 1989, la ora 14.00, când se schimbau turele la Combinatul Siderurgic și pe porțile combinatului intrau și ieșeau zeci de mii de angajați,  Ioan Grigorescu a lipit mai multe manifeste pe zidurile de la poarta combinatului, sub privirile stupefiate ale angajaților cărora le cerea să se revolte după  exemplul muncitorilor din Brașov. Nimeni nu a avut curajul să dea curs îndemnurilor sale.

Pe manifeste scria: „Cultura nu înseamnă cântarea cultului personalității lui Ceaușescu!”, „Intelectualitatea este sufletul dezvoltării societății – Să fie pusă în drepturi!”, „Vrem alimentație normală, nu… mii de tone la hectar!”, „Refuz să mai spun altfel de cum gândesc!” și „Restituiți amprentele grafologice, nu suntem infractori!”.

Arestat de Securitate, Ioan Grigorescu a fost eliberat pe 22 decembrie 1989 la presiunile gălățenilor

Imediat a fost săltat de Securitate și după o judecată sumară, într-un proces public organizat în Combinat, în fața colegilor de serviciu, cei mai slabi de înger în relațiile cu activiștii PCR sau „turnătorii” la Securitate fiind puși să țină discursuri acuzatoare la adresa dizidentului, prin sentința nr. 6738/16.11.1989, Judecătoria Galați l-a condamnat pe Ioan Grigorescu la 3 luni de închisoare.

Pe 22 decembrie 1989, după fuga lui Ceaușescu, siderurgiștii l-au urcat pe fostul secretar PCR din Sidex, Ioan Lungu (fratele fostului primsecretar PCR al Județului Brăila, Anton Lungu), într-un camion cu care fusese cărat bitum, l-au „tăvălit” un pic pe activist prim urmele de bitum și au mers în coloană la sediul Securității Galați, la actualul sediul al IPJ, de lângă „Pedagogic”.

Au înconjurat clădirea și le-au cerut securiștilor eliberarea inginerului Grigorescu și a doctorului Iușchevici, arestat și el în toamna lui 1989. Au stat acolo până la ora 15.00, când Grigorescu și Iușchevici au fost aduși de la Penitenciar și puși în libertate.

În perioada 1992-1996, Ioan Grigorescu a fost consilier municipal independent și în acea perioadă a făcut publice multe dintre matrapazlâcurile politicienilor locali, în primul rând jaful cu terenurile municipalității și afacerile pe banii primăriei. Din păcate, nici de această dată nu i-a urmat nimeni exemplul.

A protestat și împotriva liderilor PSD și PNL, dar și față de blocarea legilor care asigură independența Justiției

Nemulțumit de foarte proasta calitate a noilor „activiști de partid”, în urmă cu două decenii, inginerul Grigorescu a mai protestat o dată, spărgând ferestrele de la cabinetele parlamentare ale celor doi lideri locali, președintele PSD Galați, deputatul Dan Nica, fost ministru al Comunicațiilor și președintele PNL Galați, senatorul Paul Păcuraru, fost ministru al Muncii.

În martie 2007, Ioan Grigorescu a protestat din nou față de blocarea în Parlament a legilor care să asigure independența justiției.

Pe 1 martie 2007, când era bolnav și se deplasa cu greutate, a comandat un taxi și s-a dus direct la sediul PSD din strada Domnească nr. 55 unde a împărțit trecătorilor câteva zeci de manifeste, după care a spart geamul de la cabinetul parlamentar al lui Dan Nica, folosindu-se de bastonul de care legase o cheie.

După câteva minute a sosit la sediul PSD o echipă de intervenție de la Secția 1 de Poliție, care l-a reținut pe Grigorescu și l-a dus la secție. A fost amendat cu 200 de lei.

Inginerul Ioan Grigorescu s-a stins din viață în 2016.