Galați. Casa „Gheshov”, al cărui proprietar a fost fiul unui prim-ministru al Bulgariei, a devenit „Casa Artelor”
După cele două războaie și distrugerile din perioada comunistă, în centrul orașului Galați încă au mai rămas câteva imobile de patrimoniu care amintesc perioada de glorie de după Unirea Principatelor, în care comerțul Portului Galați reprezenta un sfert din comerțul țării, afacerile fiind derulate de români, evrei, francezi, englezi, greci, italieni, turci sau bulgari.
În peisajul orașului erau, pe lângă biserici și sinagogi și moschei, dar și case cu nume care ilustrau diversitatea lumii afacerilor din Galați, Casa „Fernic”, „Casa Lambrinidi”, „Casa Plesnilă”, „Casa Geshov”, „Casa Auschnitt”, „Casa Macri”, „Casa Italia”, „Casa Cavaliotti” și Palatul Comisiei Europene a Dunării.
În Primul Război Mondial, centrul Galațiului a fost bombardat din zeppelin
Centrul orașului a fost bombardat în Primul Război Mondial, când, potrivit directorului Muzeului de Istorie, Cristian Căldăraru, „noaptea, din zeppelin erau aruncate bombe în această zonă a oraşului, pentru a lovi instituţiile publice de atunci, din zona Palatului Administrativ al prefecturii, a Palatului Comisiei Europene a Dunării, din 1917 până în 1918, fiind bombardate sute de case din Galaţi, fie cu ajutorul zeppelinelor, fie de artileria germană şi bulgară care era staţionată pe malul dobrogean al Dunării”.
În bombardamentele din al Doilea Război Mondial au mai fost distruse alte peste 1.600 de case din centrul orașului. O mare parte din casele care au supraviețuit bombardamentelor și indiferenței din perioada comunismului sunt în continuare vandalizate de chiriașii primăriei, dar câteva dintre ele au avut șansa de a fi consolidate, restaurate și puse în valoare.
După o restaurare care a costat 11 milioane euro Casa „Geshov” a devenit „Casa Artelor”
Printre casele salvate de la distrugere se află Casa „Geshov”, care din 1872, când a fost construită, a adunat o istorie interesantă. După trei decenii post-decembriste în care a fost o casă nevăruită, cu uși și ferestre scorojite și cu pereții brăzdați de crăpături, acum și-a recăpătat gloria de odinioară. La finalul unor lucrări de consolidare și restaurare în valoare de peste 11 milioane de lei a devenit „Casa Artelor”.
Inaugurarea care a avut loc miercuri seara a fost marcată printr-un concert al pianistului Ciprian Oloi, de la Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” din Galați și o expoziție de pictură adusă de la Muzeul „Brukenthal” din Sibiu, o parte a colecției avocatului George Șerban, una dintre cele mai valoroase colecții de artă din România.
„Casa Artelor” va fi administrată de Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” și potrivit managerului teatrului, Teodor Niță, va găzdui diverse evenimente culturale și artistice. Va fi deschisă gălățenilor, gratuit, în fiecare zi, de luni până sâmbătă, între orele 10.00 – 12.00 și 14.00 – 16.00.
Un prim program va fi destinat copiilor, care vor putea descoperi instrumentele muzicale, în cadrul unor cursuri organizate în colaborare cu școlile din oraș.
„Această clădire emblematică a renăscut după 150 de ani, și-a redobândit strălucirea de altădată și a fost redată comunității după lucrările ample de restaurare pe care le-am derulat cu fonduri europene. Dacă până nu demult era o clădire pe lângă care îți era teamă să treci, de astăzi s-a transformat într-o casă de care suntem mândri. Am avut grijă să păstrăm și să restaurăm elementele de arhitectură care îi dau originalitate și frumusețe”, a declarat primarul Ionuț Pucheanu.
A fost sediul Prefecturii Covurlui până la inaugurarea Palatului Administrativ în prezența Principelui Ferdinand și Principesei Maria
Casa „Geshov” a fost construită în 1872 în centrul administrativ, economic și cultural al Galațiului, într-o zonă în care se mai afla „Teatrul cel Mare” sau Teatrul „Temistocli” sau „Baraca lui Bogdan”, ridicat de Bogdan Ceacîru.
Proiectat ca locuință, imobilul a fost construit în stil eclectic, cu elemente decorative de origini neoclasice franceze. Primul proprietar al clădirii a fost Aristide Bozini, un afacerist cu o situație financiară prosperă.
Din 1880 până în 1906, când a fost inaugurat Palatului Administrativ al prefecturii în prezența Principelui Ferdinand și Principesei Maria, viitorii regi ai României, imobilul a fost sediul Prefecturii Covurlui.
În 1908, imobilul care se învecina la sud cu Palatul Administrativ a ajuns în proprietatea Creditului Urban Bucureşti.
A fost casa fiului lui Evloghie Ivan Geshov, prim-ministru al Bulgariei în perioada 1911-1923
La un moment dat, imobilul a fost cumpărat, probabil prin licitaţie, de la Creditul Urban Bucureşti, de către frații Gheorghiev, care au lăsat-o moștenire
lui Evloghie Ivan Geshov, care a fost prim ministru al Bulgariei în perioada 1911-1923.
Premierul Evloghie Ivan Geshov a fost prieten cu Evloghie Gheorghiev, un bulgar venit pe meleagurile noastre care, împreună cu fratele său Hristu, cu care a dezvoltat mai multe afaceri mai întâi în Galaţi, apoi la Brăila şi mai târziu la Bucureşti, adunând averi însemnate atât din comerţ, cât şi din arendarea unor moşii. După decesul lui Evloghie şi a lui Hristu, Evloghie Ivan Geshov a rămas singurul moştenitor al averilor strânse de cei doi fraţi, inclusiv banca înfiinţată de frații Gheorghiev.
Concret, proprietarul imobilului din centrul Galațiului a devenit Ivan Geshov, fiul primului ministru al Bulgariei. Ivan era unul dintre cei cinci copii ai lui Evloghie Ivan Geshov .
În anul 1926, Ivan Geshov a înaintat Primăriei Galaţi o solicitare pentru acordarea autorizaţiei privind reparaţii capitale la acest imobil, compus din corpul principal cu subsol şi parter, cu câte 8 încăperi şi un corp secundar cu parter şi etaj cu câte 7 încăperi fiecare. Aticul existent pe faţada principală a dispărut între timp, iar luminatorul, înalt, a fost uşor modificat, dar el există şi astăzi. Într-unul din holuri a rămas un martor al iluminării cu gaz aerian.
Ivan locuia mai mult la București iar imobilul pe care îl avea în Galaţi l-a închiriat, în perioada 1939-1941, Comandamentului 3 Teritorial. După decesul lui Geshov, moştenitorii i-au preluat averea, inclusiv imobilul din strada Domnească nr 90 din Galați.
După naționalizare a fost „Casa Pionierului”, iar după 1990 a fost închiriată sindicatelor
În anul 1950, imobilul a fost naţionalizat, trecând în proprietatea statului. După naționalizare, Casa „Gheshov” a fost sediul unei întreprinderi de stat, iar în anii ’70 a găzduit „Casa Pionierilor”.
După 1990 a devenit sediul filialei CNSLR Frăția și a mai multor organizații, printre care și Organizația Pensionarilor pentru Conciliere din Galați, care au încercat să recompartimenteze imobilul.
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi a înaintat mai multe adrese către Primăria Galaţi şi chiriaşului CNSRL Frăția în vederea respectării legii privind protejarea monumentelor istorice, dar şi multe sesizări la Poliţie, pentru intervenţii neavizate asupra imobilului monument istoric. În urma acestor demersuri, Primăria Galați a evacuat chiriașii și a preluat imobilul pentru a-l restaura.