„Gaura neagră” a TVA: de ce dispar banii statului și nimeni nu poate să îi găsească

Lupta pe care ANAF o duce împotriva evaziunii fiscale afectează, ca de obicei, doar cetățenii bun-platnici, în timp ce adevărații infractori continuă să își desfășoare activitatea nestingheriți.

Este o situație deja familiară: măsurile de control fiscal vizează în mod frecvent micile afaceri, care sunt pedepsite pentru erori minore, în timp ce marii hoți rămân scutiți. De la scandalul ROI din 2010, care a dus la închiderea a sute de mici afaceri pentru neconformități minore, la măsuri precum D088, care au dus la anularea codurilor de TVA și falimentarea unor companii românești, sistemul fiscal pare să pedepsească doar cei care respectă legea.

În schimb, marile fraude fiscale, cum ar fi frauda de tip carusel sau manipulațiile legate de insolvențe, continuă nestingherite.

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește decalajul de TVA (gap pe TVA), cu o diferență de 35,7% între valoarea teoretică a TVA-ului care ar trebui colectată și suma efectiv încasată. Acest „gap pe TVA” este un indicator esențial care reflectă eficiența colectării TVA și poate indica probleme serioase în sistemul fiscal al unei țări. Dar ce înseamnă mai exact „gap pe TVA”? În esență, acest termen descrie diferența dintre suma totală de TVA pe care statul ar trebui să o colecteze și suma efectiv colectată. Această diferență poate fi cauzată de o serie de factori, printre care evaziunea fiscală, frauda, insolvențele sau erorile administrative.

11:13, 19.12.2024 • ACTUALITATE

Schemã frauduloasã cu caracter transfrontalier privind TVA, în valoare totalã de 85,91 milioane lei

18:25, 17.12.2024 • ECONOMIE

Rușii de la Alro au dat Finanțele și ANAF în judecată! Miza – 13,5 milioane de lei

În contextul acestui decalaj de TVA, un proiect de digitalizare fiscală a fost propus pentru a moderniza și eficientiza colectarea și administrarea taxelor. Cu toate acestea, un document semnate de Alin-Marius Andrieș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, subliniază provocările serioase care ar putea împiedica succesul acestei inițiative.

Mai jos sunt zece puncte critice care ilustrează de ce „gaura” fiscală de 35% rămâne o problemă dificil de rezolvat.

1. Lipsa unui calendar clar de implementare

Proiectul de digitalizare fiscală nu include un calendar detaliat, iar acest lucru generează incertitudine atât pentru contribuabili, cât și pentru instituțiile implicate. Fără termene clare, riscul amânărilor repetate și al întârzierilor crește semnificativ, iar „gap-ul pe TVA” se va adânci.

2. Deficiențe de infrastructură IT

Sistemele informatice existente nu sunt pregătite să facă față volumului mare de date fiscale generate de procesul de digitalizare, ceea ce pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a implementa eficient un astfel de sistem de colectare digitală a TVA-ului.

3. Probleme de interoperabilitate

Lipsa unei integrări eficiente între sistemele fiscale și celelalte instituții publice este o problemă majoră. Fără un flux coerent de informații între instituții, digitalizarea fiscală va fi doar o măsură parțială, iar „gap-ul pe TVA” va continua să fie un fenomen greu de controlat.

4. Formarea insuficientă a personalului

Implementarea unui sistem fiscal digitalizat presupune o instruire temeinică a funcționarilor publici. În prezent, există lacune mari în acest domeniu, ceea ce poate duce la erori administrative și la o utilizare suboptimală a noilor tehnologii, menținând astfel decalajul fiscal.

5. Costuri neclare

Lipsa unei estimări clare a costurilor proiectului riscă să conducă la risipa de fonduri publice. În plus, această opacitate poate alimenta suspiciuni legate de gestionarea eficientă a banilor publici și poate împiedica implementarea corectă a sistemului.

6. Rezistența mediului de afaceri

Antreprenorii români se tem că digitalizarea va adăuga o povară birocratică suplimentară. Fără o consultare adecvată a mediului de afaceri, proiectul riscă să provoace mai multe nemulțumiri decât beneficii, iar acest lucru ar putea duce la o creștere a „gap-ului pe TVA”.

7. Risc de vulnerabilitate cibernetică

Creșterea volumului de date sensibile stocate și procesate în cadrul sistemului fiscal digitalizat ridică riscuri semnificative de atacuri cibernetice. Un astfel de atac ar putea compromite sistemele fiscale și ar duce la pierderi suplimentare de TVA.

8. Lipsa unei campanii de informare eficiente

Pentru ca digitalizarea să fie acceptată și implementată corect, contribuabilii trebuie să fie bine informați despre noile proceduri. Până în prezent, autoritățile nu au lansat o campanie adecvată de informare, iar acest lucru poate duce la o utilizare ineficientă a sistemului.

9. Fragmentarea responsabilităților

Mai multe instituții sunt implicate în implementarea digitalizării fiscale, dar fără o delimitare clară a responsabilităților, riscurile de conflicte sau blocaje administrative sunt mari. Aceste conflicte pot împiedica buna funcționare a sistemului și vor continua să contribuie la păstrarea „gap-ului pe TVA”.

10. Lipsa unor mecanisme de monitorizare și evaluare

Un sistem eficient de monitorizare și evaluare a progresului digitalizării este esențial. Fără instrumente adecvate de control, este imposibil să se identifice rapid eventualele erori și să se corecteze deficiențele înainte ca acestea să aibă un impact semnificativ asupra colectării TVA-ului.

„Gap-ul pe TVA” rămâne o problemă semnificativă pentru România

„Gap-ul pe TVA” rămâne o problemă semnificativă pentru România, iar provocările semnalate în implementarea digitalizării fiscale riscă să împiedice reducerea acestuia. În condițiile în care fraudele fiscale și sistemele de evaziune continuă să persiste, este esențial ca autoritățile fiscale să abordeze cu seriozitate aceste puncte nevralgice. Dacă nu se va acționa eficient, decalajul de TVA de 35,7% va rămâne o problemă care nu poate fi soluționată pe termen scurt.