Găuri negre în justiție: Impactul întârzierilor asupra drepturilor cetățenilor și încrederii publice

Sistemul judiciar din România a fost supus unei analize amănunțite cu privire la durata procedurilor judiciare și la promptitudinea cu care sunt comunicate hotărârile motivate. Strategiile de modernizare a justiției, inclusiv prin transparență și eficientizare, au fost puse pe tapet în cadrul unor analize detaliate ale timpurilor de soluționare a cazurilor, mai ales în contextul unei presiuni crescânde asupra instanțelor de judecată.

Potrivit unui Raport de Diagnostic Inițial, citat în „Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar și a justiției ca serviciu public 2025 – 2029”, timpul de soluționare a cazurilor a fost analizat în detaliu. Acesta a subliniat că, în linii mari, timpii de soluționare se încadrează în intervalul de timp considerat rezonabil conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care reglementează standardele legate de durata proceselor și dreptul la un proces echitabil. Însă, pe măsură ce analiza a fost aprofundată, s-au evidențiat și anumite lacune semnificative, care au creat îngrijorare atât în rândul publicului, cât și al profesioniștilor din domeniu.

Întârzierile în motivarea hotărârilor: O problemă sistemică

Una dintre principalele probleme identificate a fost legată de întârzierile semnificative în procesul de comunicare a hotărârilor motivate, în special în cazurile penale. Deși hotărârile sunt pronunțate în termenele stabilite, întârzierea la nivelul redactării și comunicării motivării acestora a devenit o problemă recurentă. Motivarea unei hotărâri este esențială, deoarece fără ea nu poate fi introdusă o cale de atac, iar instanțele superioare nu pot analiza dosarul în întregime. Astfel, întârzierile în comunicarea motivării au un impact direct asupra procesului de apel și recurs, contribuind la prelungirea considerabilă a perioadelor de așteptare pentru cei care doresc să conteste o hotărâre judecătorească.

În acest context, se pune întrebarea: ce impact au aceste întârzieri asupra accesului cetățenilor la justiție și asupra eficienței generale a sistemului judiciar? În 2021, Curtea Constituțională a României a emis o decizie importantă referitoare la termenele pentru motivarea hotărârilor. Astfel, instanțele au fost obligate să comunice motivările în termen de maximum 30 de zile de la pronunțarea hotărârii, o normă care, deși prevăzută de Codul de Procedură Penală, a fost declarat neconstituțională pentru că ar încălca dreptul la un proces echitabil și dreptul de acces la instanță. Această decizie a dus la modificarea legislației pentru a alinia procedurile la principiile constituționale și europene.

06:17, 13.02.2025 • Justitie

Marian Vanghelie scapă de acuzația de luare de mită: Fapta s-a prescris după recalificarea juridică

Statistici și exemple relevante

Datele din 2022 arată o variabilitate semnificativă în timpii de comunicare a motivărilor între diferite instanțe. De exemplu, Curtea de Apel Iași avea un timp mediu de 57 de zile pentru a comunica motivarea într-o cauză penală, în timp ce Curtea de Apel București avea o medie de 20 de zile. În contrast, alte instanțe de la nivelul tribunale și judecătorii aveau durate mult mai mari. La Tribunalul Alba, motivările erau comunicate în aproximativ 204 zile, iar la Judecătoria Drăgășani, cel mai lung termen înregistrat a fost de 161,6 zile pentru motivările din cauzele penale. Aceste diferențe sunt semnificative și ridică întrebări legate de eficiența instanțelor, resursele disponibile și modul în care acestea își organizează activitatea.

Mai mult, diferențele între instanțele de la nivelul județelor pot crea o percepție de inegalitate în procesul judiciar. În timp ce la tribunalele din Sălaj și Mureș au fost observate timpi foarte mici de comunicare (2,1 și respectiv 2,7 zile), alte instanțe, cum ar fi cele din Iași sau București, nu reușesc să respecte termenele legale. Aceste întârzieri afectează în mod direct cetățenii care sunt în așteptarea unei hotărâri motivate, dar și funcționarea întregului sistem judiciar, care se bazează pe respectarea unor termene precise.

Cauzele întârzierilor: Lipsa personalului și supraîncărcarea instanțelor

Analiza acestora din urmă relevă câteva cauze fundamentale ale întârzierilor. Una dintre cele mai des invocate explicații este lipsa de personal în instanțele de judecată. O simplă comparație între numărul de cauze primite de instanțe și resursele umane disponibile ar putea confirma această ipoteză. În multe cazuri, instanțele cu cele mai mari întârzieri sunt și cele care au un număr limitat de judecători, ceea ce face ca procesul de redactare a motivărilor să fie mult mai lent. În același timp, instanțele sunt adesea copleșite de volumul de muncă, iar acest lucru contribuie la întârzierile în comunicarea hotărârilor.

De asemenea, mulți judecători sunt acuzați de o abordare „excesivă” în redactarea motivărilor, considerând că includerea unui număr mare de detalii în argumentarea lor este esențială. Aceste practici, deși justificabile din perspectiva analizei exhaustive a fiecărui caz, duc la un proces mult mai lent, întrucât motivările pot ajunge să depășească zeci de pagini.

Un alt factor care agravează întârzierile este lipsa unor modele de bune practici la nivelul instanțelor. Instanțele mai rapide în redactarea motivărilor au reușit să adopte proceduri clare și concise, care permit judecătorilor să își îndeplinească sarcinile într-un interval de timp rezonabil, respectând în același timp drepturile părților implicate. În schimb, instanțele care nu reușesc să adopte astfel de practici sunt afectate de întârzieri care afectează întregul sistem.

Impactul asupra drepturilor cetățenilor

Întârzierile în motivarea hotărârilor au un impact direct asupra drepturilor cetățenilor. Fie că este vorba despre posibilitatea de a depune apeluri sau recursuri, fie despre punerea în aplicare a unei hotărâri definitive, întârzierile afectează semnificativ accesul cetățenilor la justiție. În special, pentru persoanele aflate în detenție sau pentru cele implicate în litigii penale, comunicarea promptă a hotărârii motivate este esențială pentru a respecta dreptul lor de a contesta o decizie a instanței.

Lipsa unei comunicări rapide poate duce la prelungirea nedreptă a detenției, cum s-a întâmplat în cazul multor persoane condamnate în dosare penale, pentru care motivările au întârziat să fie comunicate. Mai mult, aceste întârzieri au un impact asupra încrederii publicului în sistemul judiciar și în eficiența acestuia, ceea ce poate genera nemulțumiri și un sentiment de nesiguranță în rândul cetățenilor.

Soluții posibile

Pentru a remedia aceste întârzieri și pentru a îmbunătăți transparența și eficiența procesului de justiție, autoritățile române ar trebui să implementeze soluții administrative punctuale, care să vizeze atât îmbunătățirea gestionării resurselor umane, cât și adoptarea unor proceduri clare și concise în redactarea motivărilor. În plus, creșterea numărului de judecători în instanțele cele mai afectate de întârzieri ar putea ajuta la accelerarea procesului judiciar.

De asemenea, instanțele ar trebui să implementeze modele de bune practici pentru redactarea motivărilor, inspirate din cele mai rapide instanțe, care pot respecta termenul legal de 30 de zile. Pe termen lung, un sistem judiciar mai eficient va duce la o creștere a încrederii publicului și la asigurarea unui proces echitabil pentru toți cetățenii.

Concluzie

Durata de soluționare a cauzelor în justiția românească este un subiect delicat, care afectează nu doar eficiența sistemului judiciar, ci și încrederea publicului în acesta. În timp ce unele instanțe au reușit să răspundă cerințelor legale, altele sunt încă în urmă, din diverse motive, iar acest lucru se reflectă în întârzierile semnificative în comunicarea hotărârilor motivate. Adoptarea unor măsuri administrative eficiente și implementarea unor proceduri clare vor contribui la eficientizarea procesului judiciar, având un impact pozitiv asupra drepturilor cetățenilor și asupra încrederii publicului în sistemul de justiție.