Georgică o are foarte mică. Mintea, la ce v-ați gândit?!?

George Simion, liderul AUR, are darul de a ne înveseli de fiecare dată când declară câte ceva în spațiul public. Perspectivele sale asupra modelului de leadership potrivit României sunt pe măsura pospaiului cultural pe care îl îmbracă, în loc de desuuri. Iată-l că vine cu câteva aprecieri despre eventualele candidaturi la prezidențiale. Și dovedește, din nou, că o are foarte mică. Mintea, dragii noștri. Mintea.

George Simion, liderul AUR, face parte, vrând, nevrând, dintr-un tablou politic cu mare zbucium compozițional. Clarobscurul nu-l avantajează. Fiindcă simte mereu că e un personaj marginal și încearcă, disperat, să se înfigă mai aproape de personajele principale. Vrea să se smulgă din pasta întunecată a figurației și să capete formă și pregnanță. Din când în când, reușește. Iar privitorii se întreabă: ce-i cu acest personaj? Ce caută ăsta în tablou?

Într-o intervenție recentă, Simion și-a dat din nou cu părerea despre potențiali candidați la Președinția României, făcând declarații nejustificate și pline de subiectivism. Să aruncăm o privire asupra acestor declarații.

„Dacă există acest risc ca Marcel Ciolacu, Preşedintele PSD, să candideze, şi să ajungă Preşedintele României, atunci George Simion, Preşedintele AUR, candidează”, a declarat Georgică, potrivit Mediafax.

Reiese de aici că Georgică are un cântar personal pentru riscuri. Le măsoară atent și, dacă balanța înclină periculos în favoarea unui risc major pentru Țară, e dispus să se sacrifice. Se vede pe sine ca soluție finală la eliminarea riscului suprem. Candidează domnul Ciolacu? Atunci îi contrapunem o candidatură pe măsură! Îl dăm la o parte pe Puric și ne ocupăm personal! Ce ne facem, însă, că promisiunea asta gogonată are și revers. Cu alte cuvinte, dacă NU candidează domnul Ciolacu, nu candidează nici Georgică. Se ocupă Puric. Că e băiat bun, face față. E de-al nostru.

„Dan Puric, candidat AUR la preşedinţia României, e un om cu care împărtăşim multe valori şi e un apropiat al AUR……Dan Puric este un om care are cei 4 piloni ideologici ai AUR: naţiune, familie, credinţă şi libertate…” mai zice Simion.

Am vorbit recent despre domnul Puric. Înregimentarea domniei sale în această grupare politică de pitecantropi oportuniști rămâne un mister. Dacă va candida, va înregistra o înfrângere memorabilă. Și va rămâne cu cei patru piloni în brațe, pentru eventuale prelegeri ulterioare.

Revenind la domnul Ciolacu, Simion îl cataloghează ca fiind „mai nociv decât Ciucă” și „incapabil să conducă„. Nu aduce nici un argument în sprijinul acestor afirmații. Nici nu ar avea cum. Fiindcă Georgică e străin complet de exercițiul guvernării. Își administrează partidul și atât. Are la dispoziție grila de obiective obligatorii, alcătuită la Kremlin. Și încearcă să le bifeze, nătâng. Eforturile sale sunt relevante doar în aria traseismului jalnic. Azi cumpără doi-trei traseiști. Mâine îi pierde. Despre ce vorbim, atunci? Și cu ce argumente?

Am mai spus-o: îi dăm foaaarte multă atenție nemeritată acestui băiat. Îi dăm prea mult microfon. În ceea ce ne privește, o mai facem din când în când pentru că e comic la modul absolut. Discrepanța dintre cauză și efect, dintre motivație și consecință este principala sursă a comicului. Georgică și partidul său sunt un permanent izvor de amuzament. Motivațiile există, pentru unii sunt credibile. Obiectivele există și ele. Calea pe care o adoptă acești băieți în scopul atingerii obiectivelor închide cercul efectului comic. Provoacă râsul.

Râdem cu și despre Georgică fiindcă emite gogomănii pe bandă rulantă. Râdem cu și despre Georgică fiindcă mintea lui cea mică generează teorii, judecăți, comparații, ipoteze conspiraționiste fără a fi echipată corespunzător pentru aceste demersuri.

Râdem. Dar nu prea e râsul nostru. Fiindcă în spatele acestui tip de impostură se află niște acoliți sinceri. Pentru care Georgică și linia celor patru piloni AUR sunt lumina. Salvarea României. Forța reală a AUR constă în acest tip de electorat, care își asumă pe nemestecate niște simulacre ideologice și este dispus să-și joace destinul pe mâna câtorva dubioși finanțați din afară.

Pe acești 15-20% din electorat e mereu bătaie mare. Se instalează, ciclic, câțiva șmecheri care știu perfect că nimeni nu a greșit vreodată mizând pe prostie. În general, prostia poate fi definită ca o lipsă de inteligență sau de judecată, manifestată în acțiuni sau gânduri care sunt considerate lipsite de logică, rațiune sau bun-simț. Este adesea asociată cu greșeli sau decizii neinspirate, lipsa de înțelegere a situațiilor sau a consecințelor acțiunilor proprii sau lipsa de adaptabilitate în fața unor provocări sau schimbări.

Ce ziceți? Se potrivește?