Gerhard Karner: Austria este pregătită să renunțe la exercitarea dreptului de veto împotriva aderării depline a României la Spațiul Schengen

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a declarat, vineri, că Austria este pregătită să renunțe la exercitarea dreptului de veto împotriva aderării depline a României la Spațiul Schengen.

Oficialul de la Viena a admis, în premieră, faptul că Austria ar putea renunța la vetoul împotriva aderării depline la Spațiul Schengen pentru România, pentru că în urma acestui drept de veto, România s-a mișcat foarte bine, a scăzut migrația spre zero. Acesta a reamintit că, în scurt timp, va avea loc o întâlnire la Budapesta în cadrul căreia Austria va solicita adoptarea unui „pachet global durabil”.

Dacă acest pachet va fi agreat de către toate părțile, atunci Austria ar putea ridica vetoul și va da undă verde aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, a precizat ministrul.

09:23, 15.12.2024 • ECONOMIE

Austria se îndreaptă către un nou an record de insolvențe

14:23, 14.12.2024 • Internațional

Români arestați în Austria pentru trafic de droguri

Decizia finală se va lua la Consiliul JAI din luna decembrie, dar sunt semnale bune din partea Austriei.

Dacă Austria renunță la dreptul de veto, după Consiliul JAI, România ar urma să adere la Spațiul Schengen în martie 2025.

„În principiu, vetoul Schengen a fost corect și, mai presus de toate, important. Putem vedea acum că numărul migrației ilegale prin aceste țări, în special, a scăzut masiv. Aceasta înseamnă că suntem pe drumul cel bun, dar nu am ajuns încă la capătul drumului. Și de aceea există discuții intense cu privire la modul în care ne putem asigura că această situație, aceste preocupări și cereri din partea Austriei sunt, de asemenea, durabile. Acesta este motivul pentru care va avea loc o reuniune de negociere în cadrul căreia vom solicita un pachet global durabil.

Cu acest veto în special, am văzut că cererile și preocupările poporului austriac au fost luate în serios și că am obținut acum și îmbunătățiri foarte concrete. Dar nu trebuie să ne mulțumim cu asta. Aceasta arată că ne-am mișcat în direcția corectă, dar că trebuie să continuăm pe această cale în mod consecvent și de aceea vom continua să negociem din greu la această reuniune de la Budapesta și apoi este posibil un pas înainte.

Acestea sunt discuții bune, sensibile, dure uneori, dar toți avem o responsabilitate pentru țările noastre și, mai presus de toate, avem o responsabilitate pentru securitatea în Europa, dar și în țara noastră de origine. Acesta este motivul pentru care negociem foarte dur și intens, iar cel mai important aspect este că avem un interes comun în a face Europa mai sigură prin frontiere externe ale UE funcționale și robuste”, a declarat Karner.

Pe de altă parte, Comisarul european desemnat pentru Afaceri interne şi migraţie, austriacul Magnus Brunner, coleg de partid cu Gerhard Karner, şi-a exprimat speranţa că România și Bulgaria vor adera deplin cât mai rapid posibil la Spaţiul Schengen.

Premierul Marcel Ciolacu, aflat în vizită oficială la Paris, la invitația omologului său francez, Michel Barnier, a primit asigurări ferme că Franța va susține aderarea României la Spațiul Schengen.

La un dineu oficial organizat la Hôtel de Matignon, sediul Guvernului francez, Barnier a declarat „sprijinul total al Franței pentru România, în special în negocierile cu Austria”, care continuă să blocheze extinderea Schengen în estul Europei.

La Budapesta va avea loc, pe 22 noiembrie, un summit organizat de Ungaria, cu participarea României și Bulgariei, eveniment crucial care ar putea determina Austria să renunțe la controversata blocadă impusă aderării celor două țări la Spațiul Schengen.

Participarea Austriei la această întâlnire este confirmată de Ministerul de Interne austriac, fiind o oportunitate majoră de discuții diplomatice între reprezentanții celor trei state.

Summitul din Budapesta se va desfășura sub auspiciile președinției Ungariei la Consiliul Uniunii Europene și va aduna miniștrii de Interne ai Austriei (Karner), României (Marian-Cătălin Predoiu) și Bulgariei (Atanas Ilkov).

Acesta reprezintă o oportunitate pentru Karner de a pune pe masă cerințele Austriei pentru ridicarea blocadei. Printre acestea se numără eficientizarea protecției la granițele externe și, dacă este necesar, continuarea controalelor interne.

Anterior, Austria a aprobat aderarea limitată a României și Bulgariei în cadrul spațiului aerian („Schengen Air”), permițând pasagerilor să intre mai ușor în UE pe calea aerului. Cu toate acestea, Austria a impus condiții suplimentare, inclusiv controale suplimentare pe rutele terestre dintre cele trei țări și finanțare suplimentară pentru gestionarea migrației.

Statisticile recente confirmă o scădere semnificativă a fluxului de migranți în Balcani, ceea ce poate influența pozitiv decizia Austriei.

Conform datelor Ministerului de Interne austriac, numărul incidentelor de migrație ilegală înregistrate la granițele estice ale Austriei a scăzut de la 5.061 în septembrie 2023 la 840 în septembrie 2024. De asemenea, România și Bulgaria au înregistrat scăderi ale numărului de cereri de azil, de 74%, respectiv 43%.