Germania respinge planul Draghi, de reforme pentru redresarea Uniunii Europene

Planul fostului premier italian Mario Draghi pentru salvarea economiei Uniunii Europene, a fost respins de Germania. Ministrul de Finanțe de la Berlin refuză împrumuturile la comun ale statelor membre.

Ministrul de Finanțe al Germaniei, Christian Lindner, a spus un NU ferm la apelul lui Mario Draghi pentru mai multe datorii comune ale UE pentru a stimula investițiile private, transmite Politico. Refuzul oficialului german a venit la mai puțin de trei ore după ce economistul Mario Draghi a prezentat un plan mult-așteptat pentru însănătoșirea economiei UE. Planul prevede, printre altele, și emiterea de datorie comună de către UE, o soluție respinsă în mod tradițional de Germania și Olanda și care au făcut o excepție în pandemia Covid.

Lindner a declarat pentru POLITICO că punerea în comun a „riscurilor și răspunderii creează probleme democratice și fiscale”. El a comentat propunerile de partajare a împrumuturilor UE dezvăluite luni în raportul lui Draghi privind viitorul competitivității UE. „Germania nu va fi de acord cu acest lucru”, a spus Lindner.

21:50, 20.12.2024 • Internațional

Atac terorist la un târg de Crăciun din Germania (Video)

11:58, 18.12.2024 • Internațional

INCIDENT: Mai multor spectatori și paramedici sosiți li s-a făcut rău la un concert în Germania

În raportul său, Draghi a declarat că UE trebuie să investească încă 800 de miliarde de euro în fiecare an până în 2030, ca estimare prudentă. El a afirmat că este nevoie de mai multe împrumuturi comune și că finanțarea publică va declanșa mai multe investiții private.

„Problema noastră nu este lipsa subvențiilor, ci birocrația și o economie planificată”, a spus Lindner. „Mai multe datorii publice înseamnă plata dobânzilor, dar nu creează neapărat mai multă creștere.”

Raportul a propus cheltuirea a 300 de miliarde de euro în sectorul energetic, investind în rețele transfrontaliere și sprijinind industria cleantech. Draghi a declarat că alte 150 de miliarde de euro ar trebui investite în transporturi pentru a crea „infrastructura de încărcare” necesară pentru vehiculele electrice, sprijinind o tranziție în care producătorii europeni de automobile au fost deja devansați de cei din China.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a fost alături de Draghi la prezentarea raportului său, a prezentat două modalități de a obține mai mulți bani: creșterea sumei pe care UE o poate strânge direct și solicitarea unor contribuții mai mari din partea țărilor.

Uniunea Europeană are nevoie de o politică industrială mult mai coordonată, de adoptare mai rapidă a deciziilor şi de investiţii masive, dacă vrea să menţină ritmul, din punct de vedere economic, cu rivalele sale, Statele Unite şi China, a declarat, luni, fostul premier italian Mario Draghi, cu ocazia publicării raportului Comisiei Europene, privind competitivitatea blocului comunitar.

În luna septembrie 2023, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut lui Mario Draghi, care în trecut a ocupat şi postul de preşedinte al Băncii Centrale Europene, să vină cu propuneri prin care să poată fi revitalizată economia UE, în contextul concurenţei venite din partea Chinei şi SUA.

În deschiderea raportului, care are aproximativ 400 de pagini, Draghi a explicat că UE are nevoie de investiţii suplimentare de 750 – 800 miliarde de euro (829 – 884 miliarde de dolari) pe an, de până la 5% din PIB – un nivel mult mai ridicat chiar şi faţă de 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucţia Europei după Al Doilea Război Mondial.

Deja statele membre UE au răspuns noilor realităţi, dar eficienţa lor este limitată de lipsa coordonării, se arată în raport. Nivelurile diferite de subvenţii în statele membre UE afectează piaţa unică europeană, fragmentarea limitează nivelul necesar pentru a concura la nivel global, iar procesul de luare a deciziilor din cadrul UE este complex şi lent.

„Va fi necesar ca activitatea UE să se concentreze din nou asupra celor mai presante probleme, asigurând coordonarea politică eficientă pentru realizarea obiectivelor comune, şi folosind actualele proceduri de guvernanţă într-un nou mod, care să permită statelor membre UE care vor să se mişte mai rapid să poată face asta”, consideră Draghi.

Ritmul de creştere a economiei UE a fost persistent mai lent decât al SUA în ultimele două decenii, iar China vine rapid din urmă. Decalajul este cauzat în principal de productivitatea mai scăzută. Raportul lui Draghi vine pe fondul incertitudinilor apărute asupra modelului economic al Germaniei, odată motorul de creştere al UE, după ce Volkswagen a anunţat că analizează închiderea primei sale fabrici aici.

Grupul Volkswagen nu a închis niciodată o uzină în Germania şi ultima dată când a lichidat o unitate de producţie în afara acestei ţări a fost în anul 1988. Însă, vânzările sub aşteptări au determinat managementul companiei să examineze reforme ample, cu reduceri de costuri şi posibile închideri de fabrici chiar în Germania, în timp ce sindicatele ameninţă cu acţiuni de protest.

Draghi susţine că UE se confruntă cu efectele preţurilor mai ridicate la energiei, după ce nu a mai avut acces la gazul ieftin din Rusia, şi depinde de pieţele externe. Blocul comunitar trebuie să stimuleze inovarea şi să reducă preţurile la energie, în timp ce continuă decarbonizarea, şi trebuie să-şi reducă dependenţa de alte state, în special China pentru mineralele esenţiale, şi să-şi majoreze investiţiile în apărare, se mai arată în raport.