Glonțul extremist le-a trecut pe la ureche: Germania și perspectivele viitorului cabinet pro-european
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/02/locomotiva-Europei.jpg)
Am așteptat cu sufletul la gură rezultatele alegerilor federale din Germania, nu doar dintr-un simplu interes politic, ci pentru că viitorul Europei depinde în mare măsură de stabilitatea acestui colos economic și democratic. Și nu e vorba de o figură de stil: nebunia extremismului – încurajată iresponsabil de portavoci americane care visează la o Europă divizată și docilă – este cea mai eficientă rețetă pentru destabilizarea proiectului european.
Deocamdată, rămâne cum am vorbit
Alegerile de ieri nu au adus un dezastru, dar nici nu au fost un marș triumfal al rațiunii. Extrema dreaptă a înregistrat un rezultat istoric, iar partidele tradiționale au tras o sperietură zdravănă. Urmează o luptă grea pentru formarea unei guvernări stabile, pro-europene, într-un climat tensionat, unde fiecare decizie va conta nu doar pentru Berlin, ci pentru întreaga Uniune Europeană.
Alegerile federale din Germania, desfășurate pe 23 februarie 2025, au adus schimbări semnificative în peisajul politic german, evidențiind atât o reafirmare a valorilor pro-europene, cât și o ascensiune îngrijorătoare a extremei drepte.
Rezultatele alegerilor: un peisaj politic reconfigurat
Conform rezultatelor oficiale, Uniunea Creștin-Democrată/Uniunea Creștin-Socială (CDU/CSU), condusă de Friedrich Merz, a obținut 28,5% din voturi, asigurându-și 208 locuri în Bundestag. Partidul de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD), a înregistrat un rezultat istoric, clasându-se pe locul al doilea cu 20,8% din voturi și 152 de locuri, marcând cea mai bună performanță a sa de până acum. Partidul Social Democrat (SPD), condus de Olaf Scholz, a suferit o înfrângere semnificativă, obținând doar 16,4% din voturi și 120 de locuri, cel mai slab rezultat din istoria sa recentă. Verzii au acumulat 11,6% din voturi, asigurându-și 85 de locuri, în timp ce Partidul Stângii (Die Linke) a obținut 8,8% și 64 de locuri. Partidul Liber Democrat (FDP) și Alianța Sahra Wagenknecht nu au reușit să treacă pragul electoral de 5%, rămânând în afara parlamentului.
Prezența la vot a fost remarcabilă, atingând 84%, cea mai ridicată rată de participare de la reunificarea Germaniei în 1990.
Formarea noului guvern: provocări și perspective
În urma acestor rezultate, Friedrich Merz a subliniat necesitatea formării rapide a unui guvern stabil, excluzând orice colaborare cu AfD, în ciuda succesului lor electoral. Merz a propus o „mare coaliție” cu SPD, similară celor din trecut, pentru a asigura o majoritate parlamentară solidă. Cu toate acestea, Olaf Scholz a recunoscut înfrângerea și a îndemnat CDU să nu coopereze cu extrema dreaptă, fără a menționa explicit disponibilitatea de a intra într-o coaliție.
Ascensiunea AfD reprezintă o provocare majoră pentru partidele tradiționale, evidențiind o polarizare crescândă în societatea germană. Cu toate acestea, angajamentul CDU/CSU de a menține o direcție pro-europeană și de a exclude colaborarea cu forțele extremiste sugerează o continuitate a valorilor democratice și europene în viitoarea guvernare.
Implicații pentru politica europeană și internațională
Victoria CDU/CSU și intenția de a forma un guvern pro-european sunt semnale pozitive pentru stabilitatea și unitatea Uniunii Europene. Friedrich Merz a subliniat importanța consolidării securității europene și a reducerii dependenței de Statele Unite, criticând atitudinea distantă a fostului președinte american Donald Trump față de Europa.
Cu toate acestea, creșterea influenței AfD ridică semne de întrebare privind viitoarele politici interne și externe ale Germaniei, în special în contextul relațiilor cu Rusia și al politicilor privind migrația. Partidele pro-europene vor trebui să abordeze aceste provocări cu atenție, pentru a menține coeziunea atât pe plan intern, cât și în cadrul Uniunii Europene.
O gură de aer pentru Europa
Alegerile federale din 2025 au reconfigurat scena politică germană, evidențiind atât o reafirmare a valorilor pro-europene prin victoria CDU/CSU, cât și o ascensiune îngrijorătoare a extremei drepte. Formarea rapidă a unui guvern stabil și pro-european este esențială pentru a asigura continuitatea politicilor democratice și pentru a contracara tendințele populiste și extremiste. Germania se află într-un moment de răscruce, iar deciziile luate în perioada următoare vor avea un impact semnificativ asupra direcției sale viitoare și asupra stabilității europene.
De ce ne afectează direct rezultatul acestor alegeri
România are un interes major ca Germania să rămână un stat stabil, democratic și pro-european, din mai multe motive esențiale:
1. Principalul partener economic al României
Germania este cel mai mare partener comercial al României, cu schimburi comerciale anuale care depășesc 40 de miliarde de euro. Mii de companii germane activează în România, în sectoare-cheie precum industria auto (Continental, Bosch, Daimler), IT, producție și energie. O Germanie stabilă și pro-europeană înseamnă investiții sigure, locuri de muncă și un climat economic favorabil pentru România. O criză politică majoră sau o eventuală reorientare economică a Germaniei spre protecționism ar putea afecta direct economia românească.
2. Stabilitatea Uniunii Europene
Germania este pilonul Uniunii Europene, iar politicile sale influențează direct direcția UE. Dacă extrema dreaptă (AfD) ar ajunge la putere sau ar avea o influență mai mare asupra guvernului german, politica UE ar putea deveni mai haotică, iar proiecte-cheie precum cooperarea economică, politica de coeziune și fondurile europene ar putea fi afectate. România, ca beneficiar net de fonduri europene, depinde de o Germanie pro-europeană care susține coeziunea și solidaritatea în blocul comunitar.
3. Securitatea regională și relația cu Rusia
România și Germania sunt membre NATO și joacă un rol crucial în descurajarea agresiunii ruse în estul Europei. O Germanie politică instabilă, slăbită de extremiști sau cu o atitudine ezitantă față de Rusia ar putea diminua sprijinul pentru flancul estic al NATO, lăsând România mai vulnerabilă. O Germanie puternică și pro-occidentală este vitală pentru siguranța întregii regiuni.
4. Piața muncii și diaspora românească
Aproximativ 800.000 de români trăiesc și lucrează în Germania, contribuind la economia acestei țări și trimițând bani acasă. O eventuală ascensiune a extremei drepte, care promovează retorici anti-imigrație, ar putea duce la politici mai restrictive pentru muncitorii români și la o deteriorare a condițiilor de muncă. România are nevoie de o Germanie deschisă, care să susțină libera circulație și să protejeze drepturile muncitorilor europeni.
5. Leadership european în crizele globale
De la tranziția energetică la gestionarea crizelor economice, Germania joacă un rol crucial în stabilitatea globală. România, ca stat membru UE, beneficiază de inițiativele germane în domeniul energiei verzi, al inovării tehnologice și al stabilității economice. O Germanie puternică și bine guvernată asigură un model de leadership eficient pentru întreaga Europă.
Putea să iasă (mult) mai rău
Pentru România, o Germanie stabilă, democratică și pro-europeană nu este doar un avantaj, ci o necesitate strategică. Orice derapaj extremist sau izolaționist la Berlin ar avea efecte directe asupra economiei, securității și poziției României în Europa. De aceea, rezultatul alegerilor germane este mult mai important pentru București decât ar putea părea la prima vedere.