Grabă în România? Comisia de la Veneția regretă desființarea secției speciale

Comisia de la Veneția recomandă ca parchetele specializate în investigarea infracțiunilor de corupție, DNA și DIICOT, să ancheteze infracțiunile comise de magistrați și regretă că proiectul de lege privind desființarea secției speciale a fost adoptat în grabă înainte de avizul Comisiei, se arată în opinia publicată luni de Comisie.

Iată concluziile Comisiei

”Comisia de la Veneția regretă graba cu care a fost adoptată această lege controversată privind desființarea SIOJ a trecut prin parlament și a fost promulgată, ceea ce a însemnat că legea a fost adoptată înainte ca Comisia să poată emite avizul său de aviz.

Desființarea Secției Speciale nu ar trebui să fie un obiectiv în sine. Obiectivul desființării SIIJ ar trebui să fie acela de a asigura mai multă eficaciență în investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor – cea mai importantă, corupția – comise de judecători și procurori.

Este puțin probabil ca o structură de procurori nespecializați la nivelul parchetelor de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Înalta Curte de Casație și Justiție și a celor atașate curților de apel este o soluție pentru a efectua investigații privind acuzațiile de corupție ale judecătorilor și procurorilor, mai bună decât structura
actualul parchet specializat DNA.

Având în vedere autonomia relativă a DNA și a DIICOT și independența funcțională a acestora, specializarea, experiența și mijloacele tehnice de care dispun, Comisia de la Veneția regretă că, spre deosebire de proiectul de lege pe care l-a evaluat în raportul său 2021, legiuitorul nu a restabilit competențele acestor instituții specializate
parchete specializate.

În consecință, Comisia de la Veneția recomandă restabilirea competențele acestor parchete specializate de a investiga și de a urmări penal  infracțiunile care intră în sfera lor de competență comise de judecători și procurori”.

Alte observații ale Comisiei de la Veneția

• Având în vedere că unii dintre procurorii desemnați vor trebui să investigheze și cazuri complexe de corupție în sistemul judiciar, este regretabil faptul că propunerea inițială a ministrului justiției, care prevedea solicitarea unei experiențe anterioare în investigarea cazurilor de corupție legate de infracțiuni legate de corupție, nu a fost menținută și că, în schimb, se urmărește experiența generală de procuror.  Legea pare să echivaleze în mod eronat experiența cu specializarea.
• Această „experiență profesională semnificativă” urmează să fie evaluată prin raportare „și la specificul și complexitatea cazurilor investigate”, așa cum se bazează pe informațiile furnizate de parchetele în care au lucrat anterior procurorii solicitanți, care trebuie să includă date cu privire la „rata achitărilor, restituirilor, condamnărilor, eventualele notificări făcute de către persoanele investigate și soluțiile date acestora, precum și orice alte aspecte relevante”.
• Având în vedere observațiile anterioare ale Comisiei de la Veneția cu privire la utilizarea unor criterii cantitative, precum rata achitărilor și a condamnărilor , „eventualele notificări făcute de către persoanele investigate” ar putea fi problematic, se salută faptul că criteriile calitative, cum ar fi specificul și complexitatea cazurilor sunt incluse în mod explicit în aceste criterii de selecție. Cu toate acestea, noțiuni precum „alte aspecte relevante” , care implică un element un element de imprevizibilitate, ar trebui de preferat să fie evitate.

În analiza extinsă a legii, Comisia de la Veneția notează că ”legea nu prevede o procedură competitivă” de selecție a procurorilor care vor investiga magistrați. ”Este de așteptat ca numeroși procurori să îndeplinească criteriile de eligibilitate și este neclar cum vor fi selectați de către CSM procurorii propuși de Procurorul General. Acest lucru trebuie clarificat. În plus, numirea pentru o perioadă de patru ani este relativ scurtă pentru a garanta procurorilor suficientă independență, mai ales că este posibil ca acești procurori să investigheze cazuri complexe de infracțiuni comise, de pildă, de membri CSM implicați în procedura de selecție”.

Istoric „de caz”

În varianta adoptată de Parlament pe data de 28 februarie și propusă de ministerul justiției, condus de Cătălin Predoiu, infracțiunile comise de magistrați vor fi investigate de procurori anume desemnați de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție , la propunerea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani, potrivit g4media.ro.

Proiectul de lege prevede desființarea Secției Speciale, fără ca dosarele de corupție ale magistraților să se întoarcă la DNA sau la DIICOT. Curtea Constituțională a respins, miercuri, cu unanimitate de voturi, sesizările USR și AUR referitoare la legea privind desființarea Secției speciale.

Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis, care nu a mai așteptat avizul experților europeni.

Anterior, USR a cerut CCR să amâne decizia până după publicarea avizului Comisiei de la Veneţia.

Vezi aici integral opinia Comisiei de la Veneția