GRANDIOS. Cum arată sediile Primăriei Craiova după reabilitarea de 20 de milioane de euro

Nu este Palatul Versailles, sunt cele două sedii ale Primăriei Craiova după renovările de 20 de milioane de euro! Imagini cu clădirile monument istoric în care își desfășura activitatea administrația craioveană până în anul 2020, când au demarat lucrările de reabilitare și consolidare, au fost făcute public de către edilul Olguța Vasilescu. Interiorul clădirilor construite în urmă cu 100 de ani este impresionant.

Lucrările de reabilitare a celor două sedii ale Primăriei Craiova de pe strada A.I. Cuza au ajuns la final. Demarate în 2020 (la sediul central de pe A.I. Cuza, nr. 7) și 2021 (clădirea Palace), lucrările de consolidare și reabilitare au costat peste 20 de milioane de euro, bani proveniți dintr-un împrumut contractat în decembrie 2018 de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Ambele clădiri sunt monument istoric, așa că repecția ar dura vreo două luni de la data finalizării lucrărilor, după cum a anunțat chiar primarul Craiovei.

Olguța Vasilescu a postat și mai multe imagini cu interiorul celor două clădiri din centrul Craiovei, după reabilitare.

Vezi Galeria foto 15 Imagini

„Sediile Primăriei Craiova, din strada A.I. Cuza, au fost renovate și intră în etapa de recepție. Pe lângă refacerea clădirilor, s-a reabilitat și mobilierul vechi, dar s-a achiziționat și tehnologie de ultimă generație pentru sala de ședințe. Până la mutarea definitivă mai durează două luni, deoarece recepția trebuie făcută cu o comisie națională și trebuie luată autorizarea finală și din partea altor instituții. Clădirile monument istoric Clasa A arată impecabil și felicit constructorul, firma RECON, pentru profesionalism“, a precizat edilul Craiovei, pe Facebook.

Cum arată sediile Primăriei Craiova după reabilitarea de 20 de milioane de euro. Banii au venit de la BERD

Reabilitarea şi consolidarea clădirii Palace și a sediului central al Primăriei Craiova s-a făcut cu fonduri obţinute dintr-un împrumut inițial de 15 milioane de euro pe care municipalitatea l-a contractat de la BERD. Ulterior, în iunie 2020 s-a solicitat și obținut o suplimentare a împrumutului cu încă 9,2 milioane de euro, invocându-se creșterea costurilor cu reabilitarea clădirilor vizate.

Astfel, valoarea reabilitării clădirii Palace a crescut cu 3 milioane de euro, iar reabilitarea sediului central al Primăriei Craiova s-a scumpit cu peste 4 milioane de euro. De lucrări s-a ocupat firma Recon SA, din Craiova, singurul ofertant prezent la licitaţia derulată de BERD.

La clădirea de pe A.I. Cuza, nr. 7, valoarea totală a investiției, cu tot cu TVA, a ajuns la 67.867.396,60 lei, din care partea de construcţii + montaj reprezenta 51.664.420 de lei (inclusiv TVA), adică circa 10,5 milioane de euro. La sediul Palace, lucrările de reabilitare au costat, în final, peste 9,5 milioane de euro. Durata de executare a lucrărilor a fost de 36 de luni, însă termenul s-a mai prelungit.

Istoricul celor două clădiri monument ale Craiovei

Palatul Banca Comerțului, clădire monumentală ce găzduiește Primăria Municipiului Craiova, este unul dintre cele mai cunoscute edificii din oraș. Banca Comerțului a fost proiectată de arhitectul Ion Mincu în 1906 și finalizată în 1916 de către elevul acestuia, Constantin Iotzu. Clădirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri venețiene și grilaje de fier forjat, conform datelor de pe site-ul primariei. 

La 12 decembrie 1897 (după alte surse în 1899), bancherul și omul politic liberal craiovean Constantin Neamțu înființa la Craiova, sub forma unei afaceri de familie, Banca Comerțului. Societatea bancară a devenit repede una din cele mai importante și de succes bănci cu capital românesc din țară, deschizând sucursale în mai multe orașe importante. În 1906, principalul promotor al arhitecturii neo-românești, arhitectul Ion Mincu, a întocmit proiectul noului sediu al instituției. Moartea sa timpurie, la doar 60 de ani, survenită la 6 decembrie 1912, a întrerupt lucrările la construcția băncii, care au fost finalizate în perioada 1912-1916, sub supravegherea arhitectului Constantin Iotzu.

Pentru finalizarea lucrărilor la sediul Băncii Comerțului a fost angajat constructorul italian Giovanni Batista Peressutti, care a lucrat alături de întreprinderea de construcții a lui Carlo Dalla Barba. Peressutti lucrase deja cu succes la construcția Palatului Administrativ (o altă clădire simbol a Băniei intrată acum în reabilitare) și ulterior a contribuit la ridicarea în Craiova a numeroase clădiri monumentale. La vremea inaugurării sale, Banca Comerțului era una din cele mai frumoase clădiri din oraș și chiar din țară, impresionând atât prin aspectul exterior, cât și prin cel interior, bogat ornamentat cu vitralii, candelabre și mozaicuri.

Clădirea Palace a fost bancă și hotel în același timp

Conform datelor de arhivă existente, edificiul fostului Hotel Palace a fost construit după planurile arhitectului Otto Hesselmann-Carada (1880-1946), inginer-arhitect al Craiovei (1907-1910) și inginer șef al Primăriei Craiova din 1914. Adept al stilului românesc, Hesselman a îmbinat în planurile fostului Hotel Palace elementele arhitecturale și decorative cu cele de nuanță barocă. Clădirea a avut de la bun început dublă destinație de bancă și hotel, care au funcționat independent, având fluxuri de circulație separate. 

Vezi Galeria foto 2 Imagini

Pentru a îndeplini utilitatea de hotel, clădirea a fost concepută în maniera specifică pentru majoritatea hotelurilor de început de secol XX din București (Casa Capșa, Hotel Athenée Palace, fostul Hotel Național). Ca și în cazul acestora, hotelul Palace a fost construit pe o parcelă de colț, cu două fațade principale și intrări și apartamente situate chiar pe colțul clădirii. În aceste apartamente de la etajele doi, trei și mansardă erau cazați clienții hotelului Palace.

De-a lungul anilor, clădirea a servit drept sediu pentru mai multe instituții, precum Oficiul Național de Turism, CEC sau Banca Comercială Română. Cutremurele din anii 1908, 1940, 1977, 1986 și 1990 au afectat structura de rezistență a edificiului, însă nu au fost efectuate reparații sau lucrări de consolidare până acum. 

Citește și: Ce austeritate? Olguța „sparge“ 1,2 milioane de lei pe distracția de Crăciun și Revelion!