Greenpeace România, despre ritmul de implementare al strategiilor climatice: Viteza e proastă, chiar dacă direcția e bună

Publicat: 05 sept. 2024, 09:01, de Vlad Stefan Orjan, Mariana Olteanu, în Puterea Tv , ? cititori
Exclusiv
Greenpeace România, despre ritmul de implementare al strategiilor climatice: Viteza e proastă, chiar dacă direcția e bună

Greenpeace România atrage atenția asupra ritmului lent de implementare a strategiilor naționale pentru combaterea schimbărilor climatice și solicită accelerarea eforturilor pentru a respecta obiectivele stabilite prin Acordul Climatic de la Paris.

„În teorie, România are o strategie cum să ajungă la zero emisii până în 2050, dar direcția e bună, însă viteza e proastă. Chiar dacă pe hârtie spunem că facem asta, în realitate există blocaje.”, a declarat Alin Tanase, reprezentant al Greenpeace, pentru Puterea.

În prezent, România are în lucru Planul Național Integrat pe Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), care propune o traiectorie pentru atingerea obiectivului de zero emisii până în 2050. Cu toate acestea, Greenpeace subliniază că, deși există planuri și strategii, ritmul de implementare este mult prea lent, iar sprijinirea continuă a proiectelor de combustibili fosili contravine obiectivelor climatice asumate.

„Agenția Internațională pentru Energie spune că, dacă vrem să respectăm obiectivele Acordului Climatic de la Paris, nu mai este loc de combustibil fosil, de noi proiecte pentru combustibil fosil,” a adăugat Tanase.

De ce este gazul fosil dăunător pentru mediu?

Gazul fosil, în principal metan, este extrem de dăunător pentru climă, având un impact de 84 de ori mai mare asupra efectului de seră decât CO2 pe termen scurt. Este responsabil pentru 22% din emisiile globale de gaze cu efect de seră și este frecvent asociat cu scurgeri care agravează criza climatică.

În plus, gazul fosil contribuie la inegalitate socială, creșterea costurilor energetice și conflicte geopolitice, afectând grav drepturile omului și mediul. Exploatarea gazului duce la distrugerea ecosistemelor, iar poluarea aerului rezultată din arderea acestuia cauzează milioane de decese anual.

De asemenea, industria gazului este marcată de accidente frecvente, inclusiv explozii și incendii. În ciuda acestor probleme, există soluții regenerabile care pot înlocui treptat gazul, iar tranziția către acestea trebuie accelerată pentru a proteja sănătatea, dreptatea și mediu.

Greenpeace solicită guvernului să își îndeplinească angajamentele și să oprească investițiile în proiecte ce implică combustibili fosili, orientându-se în schimb către soluții de energie regenerabilă.

Greenpeace: Nu ne permitem două tranziții

Greenpeace România îndeamnă guvernul și autoritățile locale să adopte măsuri urgente pentru tranziția energetică, în scopul combaterii schimbărilor climatice. Organizația solicită renunțarea treptată la combustibilii fosili și orientarea către surse de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară și eoliană.

Alin Tanase, reprezentantul Greenpeace România, explică: „Milităm pentru o tranziție energetică să renunțăm treptat la combustibilii fosili și să ne axăm pe energie regenerabilă, pe energie solară și energie eoliană.”

Un prim pas în acest sens a fost eliminarea cărbunelui din mixul energetic al României, un obiectiv stabilit pentru anul 2032. „Cărbunele este cel mai poluant dintre acești combustibili fosili. Este un început bun că trebuie să-l eliminăm. Acum apare problema pentru că rămân ceilalți combustibili fosili – petrol și gazele,” a subliniat Tanase. Cu toate acestea, Greenpeace se opune folosirii gazului natural ca soluție de tranziție și solicită o tranziție directă la energiile regenerabile.

„Mesajul nostru este că nu ne putem permite două tranziții; mai bine să facem direct tranziția de la cărbune la regenerabil. Nu ne putem permite pentru că este o tranziție scumpă,” a argumentat Tanase, subliniind că este esențial ca România să investească direct în soluții durabile, pentru a evita costurile mari și dublarea eforturilor de tranziție.

Greenpeace propune, de asemenea, măsuri pentru sprijinirea prosumatorilor, a celor care își produc și consumă propria energie, și susținerea proiectelor mari de parcuri eoliene și fotovoltaice pe terenuri neproductive, pentru a minimiza impactul asupra agriculturii.