Grindeanu se bate pentru Carpatica Feroviar, Ministerul Justiției încearcă să îi tragă frâna. EXCLUSIV

Deși avea toate avizele, compania Carpatica Feroviar (ce ar urma să-i ia locul muribundei CFR Marfă) nu a primit undă verde nici în ședința de Guvern de miercuri. Motivul: s-a opus Ministerul Justiției. În aceste condiții, cu vechiul operator, situațiile de urgență cum ar fi transportul de trupe, utilaje sau ajutoare umanitare, s-ar face mult mai dificil.

În urmă cu patru luni, Guvernul făcea o primă încercare de a-și păstra o companie națională pentru transportul mărfurilor pe calea ferată: printr-o Ordonanță de Urgență urmărea să le permită tuturor ministerelor înființarea de companii naționale.

În cazul Transporturilor, era vizat un nou nou operator de stat, Carpatica Feroviar, ce urma să preia activitatea CFR Marfă, companie cu datorii de aproape un miliard de euro.

12:39, 19.12.2024 • ECONOMIE

36 de km de autostradă pe A7, între Buzău și Focșani vor fi dați în circulație mâine. Grindeanu anunță un nou record pentru 2024

13:25, 13.12.2024 • POLITICĂ

Sorin Grindeanu: Coaliţia de guvernare trebuie să aibă un candidat unic la prezidenţiale

După mai multe încercări eșuate, proiectul a fost din nou prezent pe masa Guvernului în ședința de miercuri, 15 februarie, cu toate avizele. Degeaba.

Conform surselor Puterea.ro, Ministerul Justiției s-a opus.

De ce e nevoie de Carpatica Feroviar

În Nota de Fundamentare întocmită de Ministerul Transporturilor se arată că statul trebuie să poată asigura „necondiționat” toate transporturile feroviare necesare, conform cerințelor agreate la nivelul României din UE și NATO.

„Asigurarea transportului de marfă pe cale ferată reprezintă un serviciu de interes strategic general, sincopele în funcționarea acestuia generează perturbări grave în funcționarea principalelor ramuri economice de activitate.

Evenimentele extraordinare ale anilor 2020 – 2022 (pandemia Covid-19, criza energetică, alimentară și a transporturilor, precum și războiul din Ucraina) au accentuat nevoia investițiilor în sectorul feroviar, respectiv importanța existenței unui operator feroviar de stat, apt să execute necondiționat toate transporturile necesare, conform cerințelor agreate la nivelul României din UE și NATO.

Ținând cont de situația în care se regăsește CFR Marfă, față de care obiectivul principal al statului român este rambursarea ajutorului de stat ilegal și punerea în aplicare a Deciziei, se creează nevoia înființării unei noi companii viabile de interes național, pentru deservirea nevoilor de apărare ale țării”, arată proiectul de Ordonanță de Urgență.

Modelul Alitalia

Ministrul Sorin Grindeanu a explicat la sfârșitul anului trecut cum ar urma să se facă tranziția, în discuțiile cu comisarul european pentru Concurență, Margrethe Vestager.

„CFR Marfă are datorii de aproape un miliard de euro. Acum e în concordat, o formă auxiliară falimentului, i-am spus doamnei comisar următorul lucru: că avem trei scenarii.

Să vă spun ceva, direct…noi, de vreo 12 ani tot încercăm să-i ducem pe cei de la Comisia Europeană cu zăhărelul…

În acest moment suntem în această situație, nu mai vreau să mințim, asta e realitatea cu datoriile, CFR Marfă într-un viitor, poate un an, va intra în desființare.

I-am spus doamnei comisar, cel mai simplu, să se aplice scenariul AlItalia: a intrat în faliment, a închis, peste trei luni Statul italian a venit, a cumpărat din active și a făcut o nouă companie.

Al doilea scenariu este o Ordonanță pentru dare în plată, Comisia știe….

Al treilea scenariu pe care îl avem și îl vom trimite săptămâna viitoare, deși nu avem nevoie de o aprobare a Comisiei Europene eu insist să o avem, este să reunească CFR Infrastructură, Călători și Marfă.

Din 4,5 miliarde lei datoriile CFR Marfă, 2,5 miliarde sunt către CFR Infrastructură, ar exista o degrevare acolo. Este datoria mea să prezint toate cele trei scenarii”, a explicat ministrul Grindeanu, conform Economedia.ro.

Mobilitatea militară ca argument

Noua companie Carpatica Feroviar ar avea un scop dublu:

strategic – ținând cont de securitatea națională și de parteneriatele României rezultate din obligațiile sale internaționale;

comercial – fiind o societate cu capital de stat, finanțată din surse proprii, ce va realiza transporturile feroviare de marfă, venind în completarea cerințelor pieței de transport feroviar.

Actul normativ pune o mare importanță pe componenta mobilității militare, pentru a justifica nevoia unei Ordonanțe de Urgență.

„Evenimentele extraordinare ale anilor 2020 – 2022 au relevat nevoia statului român de a se putea baza pe existența unei societăți de transport feroviar de marfă ce va putea realiza următoarele tipuri de transporturi:

-transportul de trupe, echipamente, utilaje, armament, în caz de mobilizare a forțelor armate ale României și ale partenerilor strategici;

-transportul de ajutor umanitar pentru zonele afectate de conflicte armate, pentru asigurarea cooperării internaționale;

-transportul de cereale, materii prime și combustibil, pentru evitarea unei crize alimentare sau energetice.

Totodată, Mobilitatea Militară reprezintă un element nou introdus de către Comisia Europeană pentru perioada de programare 2021 – 2027, acesta fiind inclus și în Regulamentul privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei 2021 – 2027.

Statul român și-a asumat creșterea mobilității militare prin aderarea la cooperarea structurată permanentă (PESCO) și în cadrul Summit-ului NATO din luna iunie 2018”, explică Ministerul Transporturilor urgența înființării Carpatica Feroviar.

Ministerul Justiției neagă frânarea OUG

Ministerul Justiției neagă faptul că, din cauza sa, proiectul Carpatica Feroviar nu a fost adoptat în ședința de Guvern de vineri dar refuză să ofere informații cheie, care ar putea lămuri subiectul.

Astfel, recunoaște că a avut observații în momentul în care a avizat respectiva Ordonanță de Urgență dar refuză să spună care au fost acestea. Din informațiile noastre, aceste observații putea fi de natură să prelungească adoptarea OUG.

A doua zi după publicarea articolului, Ministerul a transmis umrătorul punct de vedere:

Drept la replică

Referitor la articolul apărut pe site-ul ziarului Puterea în data de 16.02.2023, cu titlul „Grindeanu se bate pentru Carpatica Feroviar, Ministerul Justiției încercă să îi tragă frâna”, https://www.puterea.ro/grindeanu-se-bate-pentru-carpatica-feroviar-ministerul-justitiei-incerca-sa-ii-traga-frana-exclusiv/ , ținând cont de prevederile legale, Ministerul Justiției solicită publicarea următorului Drept la replică:

1.       Articolul conține afirmații neconforme cu realitatea.

2.       În data de 14 februarie 2023, Ministerul Justiției a primit, spre avizare Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2014 privind stabilirea unor măsuri de eficientizare a activității de privatizare pentru dezvoltarea în condiții de profitabilitate a activității operatorilor economici cu capital de stat, pentru exercitarea drepturilor și îndeplinirii obligațiilor ce decurg din calitatea de acționar a statului la anumiți operatori economici, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

3.       Ministerul Justiției a avizat favorabil, cu două observații, proiectul de act normativ inițiat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

4.       Avizul a fost acordat cu celeritate, în cursul aceleiași zile, de către Ministerul Justiției.

5.       Observațiile făcute de Ministerul Justiției nu au fost de natură să ducă la neadoptarea sau amânarea actului, vizau norme de tehnică legislativă, iar acesta a intrat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 15 februarie 2023, a doua zi după acordarea avizului. (https://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/informatie-de-presa-privind-proiectele-de-acte-normative-incluse-pe-agenda-edintei-guvernului-romaniei-din-15-februarie-2023 ).

6.       Potrivit competențelor legale, Ministerul Justiției a avizat proiectul de act normativ exclusiv din punct de vedere al constituționalității, precum și potrivit cerințelor normelor de tehnică legislativă.

7.       În acestea condiții, afirmația conținută în articol, care susține că Ministerul Justiției s-a opus adoptării acestui act normativ este falsă și nu are nicio legătură cu realitatea.

8.       Menționăm că, în decurs de numai câteva zile, este al treilea articol publicat pe site-ul ziarului Puterea, care vizează activitatea Ministerului Justiției, și care conține date neconforme cu realitatea:

„Predoiu și șefii de la Justiție zboară la Business Class! Câți bani s-ar fi salvat dacă mergea la clasa economic” (În realitate, nici ministrul Justiției, nici secretarii de stat nu au efectuat deplasări cu avionul la clasa business) și „Ministrul Predoiu neagă că ar fi zburat la Business Class pe banii Statului” (În realitate, pentru deplasarea ministrului Justiției la Consiliul JAI de la Praga nu a fost cheltuit niciun leu pentru biletul de avion, așa cum se susține eronat în articol).

9.       Pentru o corectă informare a cititorilor dumneavoastră, vă solicităm să publicați acest drept la replică pe aceeași pagină pe care a fost publicat și articolul, în termenul și în condițiile prevăzute de normele în vigoare.

Cu stimă,

Compartimentul pentru Comunicare al Ministerului Justiției

Zbor în Moldova la preț transatlantic

În lipsa elementului cheie, „observațiile Ministerului Justiției la avizare”, am putea asista la o încercare de manipulare prin omisiune. Am insistat să le obținem dar am fost refuzați.

Aceeași situație poate fi și în cazul articolului referitor la banii plătiți pentru zborurile cu avionul. Ministerul a negat doar faptul că reprezentanții săi ar fi zburat la clasa business, nu și sumele prezentate de Puterea.ro

Conform datelor publicate, de exemplu, secretarul de stat Cătălin George Șerban a mers în Republica Moldova, iar cheltuielile de transport au fost 3.941 de lei, pentru una dintre călătorii, și 4.569 lei pentru o alta. Or, la Chișnău, un bilet de avion dus-întors costă 872 de lei.

Șerban s-a deplasat la Berlin și costul transportului a fost 6.876 lei. Un bilet la clasa economic dus-întos costă 875 de lei. Tot acesta a fost la Veneția, iar costul transportului a fost de 5.006 lei. Un zbor București-Veneția, cu escală și aterizare pe Marco Polo, nu cost mai mult de 813 lei.

Secretarul de stat Mihai Pasca a fost la Riga iar costurile de transport au fost de 9.304 lei. Un zbor cu escală București-Riga costă 1.108 lei. Tot acesta a fost în Franța, nu se spune în ce localitate, iar transportul a costat 5.062 lei. Pentru Paris, cu aterizare pe Charles de Gaulle, biletul costă 916 lei.

În calcul Puterea.ro au fost luate prețurile pentru biletele luate de pe azi pe mâine pentru călătorii din scurt, care ar putea fi mai scumpe.