Guvernare deschisă, realitate în derivă: Un document oficial recunoaște haosul legislativ și digitalizarea eșuată

Lipsa unei definiții legale și a unei viziuni strategice

Un prim obstacol structural recunoscut oficial este faptul că „la nivel național, conceptul de «guvernare deschisă» nu este definit din punct de vedere legal”, ceea ce lasă loc interpretărilor și aplicărilor haotice. Practicile legate de transparență, integritate sau participare civică „au rămas izolate în lipsa unei abordări strategice”, conform documentului.

Impactul redus al măsurilor actuale

Deși Guvernul afirmă că a făcut pași semnificativi, admite totodată că „lipsa unei abordări strategice privind guvernarea deschisă persistă, ceea ce conduce la o înțelegere limitată și un impact redus asupra administrației publice românești în ceea ce privește valoarea și metodele guvernării deschise”. Cu alte cuvinte, inițiativele au fost punctuale, fără efecte structurale.

Digitalizarea administrației, în stadiu precar

Gradul redus de digitalizare este una dintre cele mai clare frâne în calea deschiderii administrației. Strategia subliniază că „gradul de digitalizare a autorităților publice este unul redus”, iar consultările publice sunt „fie organizate prea târziu, fie nu sunt gestionate cu responsabilitate”. Situația este agravată de faptul că persoanele cu dizabilități nu au acces echitabil la aceste consultări, fapt care pune în discuție inclusiv respectarea drepturilor fundamentale.

Legislație incoerentă și greu de aplicat

Instrumentele legislative sunt „stufoase, disparat(e), neunitar(e) și văduvit(e) de proceduri simplificate”, se arată în mod direct în document. Această descriere internă face trimitere la un sistem birocratic care sufocă orice tentativă de reformă reală și eficientă.

Mai mult, „este necesară o revizuire a Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică”, ceea ce echivalează cu recunoașterea faptului că mecanismul principal al consultărilor publice este depășit și ineficient.

Relație tensionată între stat și societatea civilă

Strategia guvernamentală recunoaște existența unor disfuncționalități majore în relația dintre autorități și cetățeni: „în societatea românească există disfuncționalități, iar acestea sunt cauzate atât de lipsa de resurse și interes a instituțiilor publice, cât și a cunoștințelor și implicării cetățenilor”. În plus, se remarcă „o nevoie acută de îmbunătățire a relației între mediul neguvernamental și instituțiile publice”, în vederea unui „schimb de resurse valoros”.

Ordonanțele de urgență, folosite abuziv

Un punct sensibil abordat de rapoartele OCDE la care se referă strategia îl reprezintă utilizarea ordonanțelor de urgență. Este formulată clar o recomandare pentru „reducerea utilizării ordonanțelor de urgență” și aplicarea acestora „doar în situații excepționale”. În prezent, acestea sunt folosite frecvent pentru evitarea procesului democratic de dezbatere publică.

Participarea civică: între formă și fond

Participarea cetățenilor în procesul decizional este, teoretic, încurajată, însă lipsa platformelor eficiente și a unor mecanisme reale de feedback blochează implicarea reală. Documentul admite că „la nivelul societății civile se resimte o lipsă a procedurilor de bugetare participativă și a unor spații dedicate activităților societății civile”.

Concluzie: o strategie care recunoaște eșecurile, dar nu le corectează

În final, strategia oficială pentru guvernare deschisă nu ascunde problemele fundamentale ale administrației, ci le expune chiar în paginile sale. Din păcate, deși acestea sunt bine documentate, planurile de remediere sunt formulate vag, iar termenele lipsesc.

Lipsa unei legislații coerente, digitalizarea deficitară, folosirea excesivă a ordonanțelor de urgență și excluderea unor categorii sociale din procesele de consultare publică rămân bariere serioase. Deocamdată, „statul deschis” rămâne mai degrabă un concept aspirațional decât o realitate administrativă.

„Este evidentă o nevoie acută de îmbunătățire a relației între mediul neguvernamental și instituțiile publice, astfel încât să se faciliteze un schimb de resurse valoros și să se acorde un suport adecvat ONG-urilor.”
– Strategia Națională privind Guvernarea Deschisă

„Recuzita normativ-juridică de reglementare este una stufoasă, disparată, neunitară și văduvită de proceduri simplificate.”
– Strategia Națională privind Guvernarea Deschisă

„Gradul de digitalizare a autorităților publice este unul redus, iar consultările publice sunt fie organizate prea târziu, fie nu sunt gestionate cu responsabilitate.”
– Strategia Națională privind Guvernarea Deschisă.

NF-32

ANEXA-18

Schimbări preconizate

Strategia pentru Guvernare Deschisă în România, care va fi adoptată azi de Cabinetul Ciolacu, va contribui la depășirea impactului limitat, necoordonat și neunitar anterior al inițiativelor guvernamentale din domeniul guvernării deschise, stabilind clar, la toate nivelurile administrației, cadrul pentru obiective, resurse și modalități de implementare (Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei și Planul de monitorizare și evaluare a stadiului de implementare), se spune în nota de fundamentare.

Astfel, Strategia urmărește crearea unui cadru instituțional coerent de implementare a politicilor în domeniul guvernării deschise pentru creșterea încrederii și calității interacțiunii dintre cetățeni și instituțiile statului, acțiunile specifice incluse vizând:

– promovarea unei înțelegeri coerente a conceptului de guvernare deschisă și a beneficiilor acestuia la nivelul societății;

– consolidarea rolului de coordonare și suport al Secretariatului General al Guvernului în domeniul guvernării deschise;

– consolidarea cadrului normativ în domeniul guvernării deschise;

– crearea unui mediu favorabil pentru organizațiile societății civile din România;

– creșterea transparenței și participării;

–  îmbunătățirea coordonării și integrării politicilor și practicilor guvernării deschise la nivelul întregului stat;

– consolidarea protecției și promovării spațiului civic.

Prin implementarea prezentei Strategii se va crea și consolida o cultură a guvernării deschise, care promovează principiile transparenței, integrității, responsabilității și participării părților interesate. Astfel, guvernarea deschisă va deveni un element central pentru dezvoltarea unei administrații publice mai eficiente, mai transparente și mai incluzive, care va:

1. oferi părților interesate acces la informații publice într-un mod transparent, accesibil și ușor de înțeles, în conformitate cu legislația în vigoare;

2. promova și facilita participarea activă părților interesate în procesul decizional și în elaborarea politicilor publice, oferindu-le oportunități reale de a-și exprima opiniile și preocupările;

3. fi responsabilă și transparentă în acțiunile realizate, oferind justificări adecvate pentru deciziile luate și răspunsuri întrebărilor și preocupărilor părților interesate;

4. respecta și proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor și va promova diversitatea și incluziunea în toate aspectele guvernării și în luarea deciziilor;

5. crește și menține încrederea cetățenilor prin comportament etic, onestitate și acțiuni consecvente pentru binele public.

În plus, aprobarea și implementarea Strategiei pentru Guvernare Deschisă reprezintă un demers care va consolida și va da coerență cadrului de coordonare a reformelor în domeniu și va asigura implementarea angajamentelor asumate de România la nivel internațional, în relația cu Comisia Europeană (PNRR), OCDE și OGP.