Guvernul acordă 11.100 lei indemnizație lunară pentru persoanele considerate „Tezaur uman viu”

În nebunia războiului politic absurd, printre scremetele și râgâiturile gheboșilor care transformă Parlamentul României într-o arenă a gladiatului imund, se mai strecoară, când și când, câte o veste bună. Riscăm să nu o remarcăm, zăngănitul armelor și urletele combatanților au devenit asurzitoare.

Guvernul României a făcut un pas crucial spre recunoașterea și recompensarea excelenței în păstrarea patrimoniului cultural imaterial prin adoptarea noilor reglementări pentru indemnizațiile de merit destinate persoanelor distinse cu titlul onorific de „Tezaur uman viu”. Această inițiativă, inspirată de UNESCO și înfăptuită la propunerea Ministerului Culturii, reprezintă o manifestare clară a angajamentului de a onora și susține valorile culturale care au modelat și îmbogățit istoria țării.

Prin această hotărâre, Guvernul a reconfirmat importanța păstrătorilor patrimoniului cultural imaterial, recunoscându-le nu doar rolul, ci și contribuția inestimabilă la perpetuarea și promovarea unei moșteniri culturale bogate. Decizia de a institui indemnizații de merit pentru acești deținători ai titlului de „Tezaur uman viu” este nu doar un act administrativ, ci un tribut adus dedicării și măiestriei cu care acești păstrători au îngrijit tradițiile și cunoștințele transmise de la o generație la alta.

Beneficiarii acestei distincții sunt, în principal, persoane cu vârste de peste 60 de ani, o generație care a dedicat o viață întreagă în slujba culturii și a tradițiilor. În lumina acestei decizii, Guvernul recunoaște în mod explicit contribuția semnificativă adusă de către aceste personalități la îmbogățirea și conservarea patrimoniului cultural. Prin instituirea indemnizațiilor de merit, se oferă un sprijin financiar binemeritat acestor păstrători, reflectând recunoașterea meritelor lor probate de-a lungul anilor de activitate.

Un alt aspect important al acestei inițiative este accentul pus pe integrarea acestor Tezaure Umane Vii în rândul beneficiarilor indemnizației de merit, conform Legii nr. 118/2002. Încurajând astfel recunoașterea și sprijinul financiar pentru cei care promovează patrimoniul cultural imaterial, Guvernul își exprimă dorința de a cultiva o relație de parteneriat cu acești păstrători, care nu numai că prezervă tradițiile, ci le și împărtășesc în comunitățile lor și cu generațiile viitoare.

Prin proiectul de hotărâre adoptat recent, Guvernul a adăugat o secțiune nouă la criteriile de atribuire a indemnizației de merit, vizând domeniul patrimoniului cultural imaterial. Aceasta reprezintă o mișcare semnificativă în adaptarea legislației la evoluția societății și la schimbările în dinamica culturii. Într-o lume în continuă schimbare, această măsură indică faptul că Guvernul României este, totuși, dispus să evolueze alături de valorile culturale pe care le promovează.

Cel puțin pe anumite segmente, trebuie recunoscute meritele acelor administratori care înțeleg să-și slujească onest nația.

În concluzie, această decizie a Guvernului României marchează o zi frumoasă pentru cultura și tradițiile țării. Prin recunoașterea și recompensarea meritelor celor distinși cu titlul onorific de „Tezaur uman viu”, Guvernul reafirmă angajamentul său față de protejarea și promovarea bogăției culturale a României. Sună oarecum lemnos, dar acesta este adevărul. O astfel de inițiativă nu doar că onorează trecutul, dar pregătește și terenul pentru un viitor în care cultura și tradițiile vor continua să fie piloni esențiali ai identității naționale.

La nivel național, evaluarea celor care merită titlul de Tezaur Uman Viu și beneficiile aferente acestei recunoașteri se face de către o Comisie Națională.

Deși conține și membri de extracție politică evidentă, Comisia Națională, având în componență personalități de marcă din diferite domenii, reprezintă un organism divers și echilibrat, capabil să evalueze și să recunoască contribuția variată și semnificativă a celor distinși cu titlul de „Tezaur uman viu”. Prezența în comisie a președinților comisiilor de cultură și muncă de la Senat și Camera Deputaților asigură că deciziile luate iau în considerare atât aspecte culturale, cât și sociale, îmbinând expertiza în domeniul culturii cu o perspectivă axată pe beneficiile și nevoile comunităților.

Un alt aspect demn de subliniat este prezența președinților uniunilor de creatori din cadrul Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori din România în comisie. Acest lucru subliniază determinarea Guvernului de a păstra dialogul cu mediul artistic și de a răsplăti contribuțiile valoroase aduse de creatorii contemporani la bogăția culturii naționale.

Prin adoptarea noilor criterii de acordare a indemnizației de merit, Guvernul României și Comisia Națională relevă nu doar dorința de a recompensa meritele trecutului, ci și o viziune integratoare asupra viitorului.

Această inițiativă promovează o cultură a excelenței, încurajând și sprijinind pe cei care nu doar păstrează tradițiile, ci le și reinventează, asigurând astfel moștenirea culturală pentru generațiile viitoare. Este un pas înainte către o societate în care valorile culturale și creativitatea sunt apreciate și susținute la nivel înalt.

Ce valoare pecuniară are indemnizația de merit 

Indemnizația de merit se acordă din anul 2002 în România, însă abia acum au fost incluși pe listă și cei care au primit meritul Unesco de „Tezaur Uman Viu”.

Indemnizația reprezintă echivalentul a 3 salarii minime brute pe țară și este neimpozabilă, adică 11.100 de lei pe lună după majorarea salariului minim la 3.700 lei de la 1 octombrie 2023.

Spre exemplu, Comisia Naţională pentru Acordarea Indemnizaţiei de Merit a acordat la finalul anului 2022 indemnizații, pe viață pentru 33 de personalități din domeniul culturii și științei.

Printre acești beneficiari ai indemnizatiei de merit se numără Maia Morgenstern, Mihaela Miroiu, Nae Caranfil, Victor Ioan Frunză, Cristian Comeagă, Corina Antigona Rădulescu, Carmen Maria Cârneci, Daniel Condurache, Ioan Bolovan, Pacel Năstase și Anton Anton.