Guvernul ia tot: Companiile de stat, lăsate fără bani de investiții și forțate să se împrumute

Guvernul discută astăzi un memorandum care prevede ca societățile naționale, companiile naționale și regiile autonome cu capital integral sau majoritar de stat să aloce minimum 90% din profitul net realizat în 2024 sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat.

Contextul măsurii

Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 64/2001, profitul net realizat de companiile de stat poate fi repartizat în proporție de minimum 50% sub formă de dividende sau vărsăminte către bugetul de stat ori local. Însă, conform prevederilor legale, Guvernul are posibilitatea de a stabili prin memorandum o cotă mai mare, în funcție de necesitățile fiscal-bugetare.

Prin Legea bugetului de stat pe 2025 (Legea nr. 9/2025), veniturile estimate din dividende și vărsăminte la bugetul de stat sunt de 8,35 miliarde de lei, bazându-se pe aplicarea unei cote de minimum 90% din profitul net al companiilor vizate.

Impactul economic

Decizia continuă politica bugetară din anii precedenți, prin care statul a cerut un procent majoritar din profiturile companiilor pe care le controlează. Scopul declarat este asigurarea finanțării serviciilor publice și menținerea unui nivel de cheltuieli care să fie conform standardelor europene.

21:59, 07.03.2025 • ECONOMIE

Topul celor mai atractive companii cu acţionariat majoritar de stat, după dividendele pe care le vor plăti în 2025

12:25, 13.02.2025 • ECONOMIE

Patru mari companii de stat, din indicele de referinţă al Bursei, au crescut cu peste 10% de la începutul anului

Pentru companiile de stat, obligarea la distribuirea a minimum 90% din profit sub formă de dividende sau vărsăminte la buget are mai multe consecințe:

1. Reducerea fondurilor pentru investiții

Companiile de stat rămân cu doar 10% din profit pentru reinvestire, ceea ce poate limita proiectele de modernizare, extindere sau eficientizare. De exemplu, companii din domenii strategice precum energie, transporturi sau infrastructură ar putea avea dificultăți în finanțarea proiectelor majore.

2. Creșterea dependenței de împrumuturi

Dacă aceste companii nu mai pot reinvesti profitul, vor trebui să recurgă la împrumuturi pentru a finanța dezvoltarea. Însă, dobânzile ridicate pot face acest lucru mai costisitor, ceea ce le-ar afecta competitivitatea.

3. Posibile probleme de lichiditate

Unele companii ar putea avea nevoie de rezerve financiare pentru perioade dificile sau pentru a gestiona fluctuațiile de cash flow. Dacă sunt obligate să vireze 90% din profit către buget, vor avea mai puțini bani disponibili pentru astfel de situații.

4. Pierderea atractivității pentru investitori minoritari

În cazul companiilor listate la bursă (ex. Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica), investitorii privați ar putea percepe această măsură ca pe o intervenție excesivă a statului, ceea ce poate afecta prețul acțiunilor.

5. Continuarea unei politici riscante pe termen lung

Dacă această strategie se menține an de an, companiile de stat pot ajunge să nu mai aibă fonduri proprii pentru dezvoltare, fiind forțate să apeleze la stat pentru finanțare, ceea ce creează un cerc vicios: statul ia banii sub formă de dividende, apoi trebuie să acorde subvenții sau capital suplimentar pentru ca firmele să nu intre în dificultate.

În concluzie, pe termen scurt, măsura ajută Guvernul să-și acopere cheltuielile, dar pe termen lung poate afecta performanța economică și competitivitatea companiilor de stat.

Procedura de implementare

Dacă va fi aprobat, memorandum-ul va mandata reprezentanții statului în Adunările Generale ale Acționarilor și Consiliile de Administrație ale companiilor vizate să adopte decizii privind repartizarea profiturilor conform acestei politici, odată cu aprobarea situațiilor financiare pentru 2024.