Guvernul n-are bani pentru creșterea salariilor magistraților! Se propune eșalonarea până în 2029

Ministerul Finanțelor a propus recent o măsură care a stârnit un val de controverse în sistemul judiciar și nu numai. Potrivit unui proiect de ordonanță de urgență aflat în dezbatere publică, plata salariilor majorate ale judecătorilor și procurorilor urmează să fie eșalonată pe o perioadă de patru ani, până în 2029. Aceste salarii au fost aprobate de însăși șefii instituțiilor din justiție în urma unor hotărâri judecătorești care au stabilit necesitatea uniformizării salarizării în acest sector.

Majorări retroactive și impactul asupra bugetului

Decizia de a majora salariile magistraților a fost luată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Parchetul General în 2023, când s-a hotărât o creștere de 25% a veniturilor, cu aplicare retroactivă din 2018. Aceste majorări sunt calculate pe baza unei valori de referință sectorială (VRS) majorate la 605,225 lei, față de valoarea inițială de 484,18 lei, stabilită prin legea salarizării unitare din 2017.

Aplicarea retroactivă a acestor creșteri salariale are un impact semnificativ asupra bugetului de stat, deoarece implică plata unor restanțe salariale considerabile pentru ultimele cinci ani. În cazul fiecărui magistrat, aceste diferențe salariale se ridică la zeci de mii de euro. Această situație a fost generată de hotărâri judecătorești definitive, emise de Tribunalul Dâmbovița și Curtea de Apel Ploiești, care au stabilit că personalul din justiție trebuie să beneficieze de o valoare de referință sectorială mai mare.

11:22, 17.12.2024 • Finanțe

Finanțele lui Boloș promit simplificarea relației cu contribuabilii: Ce schimbări ar putea aduce pentru tine

10:35, 13.12.2024 • Finanțe

Modificări fiscale importante pentru românii cu afaceri mici: Ce trebuie să știe antreprenorii DOCUMENT

Impactul asupra sistemului de justiție

ÎCCJ și Parchetul General au implementat aceste majorări, semnate de Corina Corbu, șefa ÎCCJ, și de Alex Florența, procurorul general al României. Deciziile au fost motivate de necesitatea uniformizării salarizării și de respectarea hotărârilor judecătorești definitive. Astfel, la ÎCCJ, salariile au fost majorate începând cu 1 ianuarie 2018, iar la restul instanțelor, începând cu 7 decembrie 2018. Astfel, un judecător stagiar a ajuns să câștige un salariu net de 7000 de lei, în timp ce un președinte de Curte de Apel poate încasa până la 23.000 de lei net.

Propunerea Ministerului Finanțelor

Pentru a gestiona impactul financiar asupra bugetului de stat, Ministerul Finanțelor propune eșalonarea plății acestor sume restante pe o perioadă de patru ani, între 2025 și 2029. Conform proiectului de ordonanță de urgență, diferențele salariale neachitate până la 15 noiembrie 2023 vor fi plătite astfel:

• 5% din diferență în anul 2025;
• 10% în 2026;
• 25% în 2027;
• 25% în 2028;
• 35% în 2029.

Sumele vor fi actualizate cu rata inflației de la data emiterii ordinului până la data plății efective.

Reacții și consecințe

Propunerea de eșalonare a plăților a generat nemulțumiri în rândul magistraților, care consideră că acest demers reprezintă o amânare nejustificată a drepturilor lor salariale. De asemenea, există îngrijorări că această măsură ar putea afecta moralul și funcționarea sistemului judiciar, având în vedere importanța stabilității financiare pentru personalul din justiție.

Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor argumentează că eșalonarea plăților este necesară pentru a asigura sustenabilitatea bugetară, având în vedere impactul semnificativ al acestor majorări asupra finanțelor publice. În contextul unei economii tensionate și al unei inflații în creștere, gestionarea cu prudență a resurselor bugetare devine o prioritate pentru Guvern.