Guvernul României adoptă OUG pentru actualizarea legii privind monitorizarea electronică

Guvernul va adopta azi un proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuțional penale.

Ansamblul normelor de drept cuprinse în arhitectura prezentului demers legislativ este determinat, în principal, de aderarea României la spațiul Schengen, fiind necesar a fi luate măsuri urgente, pentru protecția cetățenilor, prin intermediul monitorizării electronice în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale. În context, prin prezenta ordonanță de urgență se propune:

1. Modificarea articolului 1 alineatul (2) litera d), pentru a permite realizarea monitorizării electronice pe teritoriul României pentru persoanele față de care organele judiciare din alte state membre au dispus această măsură și care se află sau se vor deplasa pe teritoriul național, în acest context, prin forma propusă pentru litera d) utilizarea SIME se va putea realiza atât în cazul în care România este stat de executare, cât și în situația în care este stat emitent.

09:37, 07.11.2024 • ACTUALITATE

Lovitură cruntă pentru companiile cu venituri mari și profituri mici: Guvernul schimbă regulile de impozitare

07:50, 07.11.2024 • ACTUALITATE

Cabinetul Ciolacu aprobă achiziția de 23 de locomotive electrice noi DOCUMENT

2. Introducerea la articolul 1 alineatul (2), după litera e), a unei noi litere, lit. f), pentru a extinde obiectul de reglementare al Legii nr. 146/2021, cu modificările ulterioare, în sensul introducerii, alături de alte situații în care se utilizează dispozitivele electronice de supraveghere în cadrul SIME, şi a celei privind obligațiile dispuse de judecător în cazul liberării condiționate, ce pot fi supravegheate prin sisteme electronice de supraveghere. Astfel, SIME va putea fi operaționalizat în toate situațiile reglementate de legislația penală în care instanțele de judecată pot dispune supravegherea cu astfel de dispozitive. De asemenea, propunerea este justificată de necesitatea asigurării unui cadru normativ unitar, coerent care să permită derularea activității de monitorizare electronică în toate acele situații care, potrivit prevederilor legale în vigoare, implică utilizarea de sisteme electronice de supraveghere, în cadrul procedurilor judiciare şi execuțional penale, unde riscul pentru public, prezentat de subiecții acestor proceduri, este unul crescut.

3. Modificarea articolului 1 alineatul (4) pentru corelarea cu lit. f) a alineatului (2) și pentru a stabili tipul de alerte ce vor fi generate cu ocazia utilizării SIME și în cazul supravegherii obligațiilor prevăzute în art. 101 alin. (2) lit. d) și lit. e) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.

4. Modificarea articolului 2 alineatul (1) literele i) și k), normându-se în acest fel faptul că personalul din cadrul Direcției Naționale de Probațiune are calitatea de organ de supraveghere și de operator tehnic.

5. Modificarea părții introductive a articolului 6 alineatul (1), urmând ca, în considerarea completărilor și modificărilor anterioare, Direcția Națională de Probațiune să fie inclusă printre instituțiile care dezvoltă și administrează SIME.

6. Introducerea la articolul 7 alineatul (1), după litera c), a unei noi litere, lit. d), prin care va fi inclus în Comitetul Tehnic și un expert din cazul Direcției Naționale de Probațiune. Modificarea se justifică prin raportare la includerea Direcției Naționale de Probațiune printre instituțiile care dezvoltă și administrează SIME.

7. Introducerea la articolul 15 alineatul (2), după litera b), a unei noi litere, lit. c), prin care se reglementează comunicarea organului de supraveghere cu persoana supravegheată sau cu cea protejată prin intermediul unei persoane care poate comunica cu persoana supravegheată sau cu cea protejată, în cazurile în care nu există interpreți sau traducători autorizați disponibili. Completarea se justifică, întrucât activitățile de supraveghere trebuie efectuate cu celeritate în orice moment al zilei, de multe ori nefiind disponibili traducători sau interpreți autorizați (sunt implicați în alte activități sau nu sunt mulțumiți de tarifele de plată) ori nu există pentru limbi rare.

8. Introducerea la articolul 18, după alineatul (3), a unui nou alineat, alin. (4), corelativ introducerii alertei de apropiere frontieră, pentru a se reglementa posibilitatea organului de supraveghere și/sau a operatorului tehnic de a configura limita/distanța față de frontieră în care s-ar genera alerte, în funcție de domiciliu, locul de muncă, reședința, sau alte elemente stabilite de organul judiciar.

9. Introducerea la articolul 21 alineatul (1), după litera b) a unei noi litere, lit. b1), pentru a se reglementa alerta de apropiere frontieră generată ca urmare a constatării prezenței dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoana supravegheată la o distanță mai mică de 30 de km de frontiera de stat terestră și pe apă. Acest tip de alertă vizează cazurile în care dispozitivele electronice de supraveghere sunt purtate de persoanele obligate să poarte asemenea dispozitive în cadrul procedurilor judiciare sau execuțional penale prevăzute la art.1 alin.(2) din Legea nr.146/2021 și este în concordanță cu principiul enunțat la art.1 alin.(3) din același act normativ, potrivit căruia monitorizarea electronică vizează exclusiv dispozitive de supraveghere electronică localizate pe teritoriul României. Situațiile care presupun deplasarea persoanei supravegheate în afara teritoriului României sunt avute în vedere și la nivelul normelor de aplicare pentru funcționarea SIME în sistem pilot, art.9 din HG nr.1025/2022, cu modificările ulterioare, stabilind o procedură aptă să prevină deplasarea în afara teritoriului țării a dispozitivelor electronice de supraveghere dacă acest lucru nu rezultă cu necesitate din cuprinsul măsurilor dispuse de organul judiciar competent. Propunerile de reglementare referitoare la alerta de apropiere frontieră cuprinse în proiectului de act normativ sunt corelate cu normele subsecvente menționate mai sus, aducând un plus de rigoare necesar în tratarea situațiilor nou introduse cu privire la persoanele supravegheate care au și obligația de a nu depăși limita teritorială a României, pentru care este necesar fi prevenită încălcarea propriu-zisă a măsurii, inclusiv prin deplasarea în teren a organelor de ordine publică. Alerta este necesară pentru a avertiza organul de supraveghere de faptul că persoana supravegheată se poate afla în apropierea limitei teritoriale a țării și există pericolul ca acesta să intenționeze să distrugă dispozitivul electronic de supraveghere și să încerce să încalce măsura de supraveghere (să fugă din țară).

După primirea alertei organul de supraveghere/operatorul tehnic poate avertiza la rândul său organele de poliție de frontieră pentru a spori vigilența acestora. La stabilirea frontierelor față de care alerta poate fi generată, au fost avute în vedere frontierele externe, reglementate de art. 1 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, cu modificările și completările ulterioare, nefiind incluse și frontierele aeriene, întrucât în cuprinsul Normelor metodologice, stabilite prin hotărâre de Guvern, va fi stabilită conduita de urmat în situația identificării pe aeroporturi a unei persoane care poartă un dispozitiv electronic de supraveghere. În plus, având în vedere multitudinea aeroporturilor existente pe teritoriul național, precum și poziționarea acestora în apropierea unor localități cu un număr mare de locuitori sau a unor drumuri naționale frecvent circulate, o alertă de apropiere cu privire la aceste frontiere aeriene ar genera o multitudine de alerte nejustificate în momentul apropierii sau trecerii persoanei supravegheate pe lângă acestea, chiar dacă intenția nu ar fi aceea de a părăsi teritoriul național. În ceea ce privește distanța de 30 de km față de frontieră, precizăm că aceasta a fost stabilită având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „Art.4 – (1) Pentru asigurarea executării pazei şi controlului trecerii frontierei de stat se constituie zona de frontieră. (2) Zona de frontieră cuprinde teritoriul aflat pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat şi țărmul Mării Negre, către interior. (…).” Distanța de 30 km este în măsură să asigure o intervenție eficientă în cazul emiterii alertei în funcție de localizarea și dispunerea forțelor din teren și preîntâmpinarea situațiilor de părăsire ilegală a teritoriului țării de către persoana supravegheată care are și obligația de a nu depăși limita teritorială a României.

10. Introducerea la articolul 21, după alineatul (2), a unui nou alineat, alin. (3). Sistemul Informatic de Monitorizare Electronic (SIME), astfel cum rezultă cu claritate din art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/2021, cu modificările ulterioare, vizează controlul, respectiv localizarea dispozitivelor electronice de supraveghere, purtate de persoana supravegheată sau montate potrivit legii, aspect care statuează faptul că monitorizarea electronică vizează exclusiv persoana supravegheată și nu activitățile desfășurate de către aceasta. În acest context, este necesar a se reglementa cu exactitate în cazul căror obligații stabilite de către organul judiciar, nerespectarea acestora va conduce la generarea de către SIME a alertei prevăzute la alin. (1) lit. b), în situația executării măsurii controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune. Astfel, alertele vor fi generate strict cu privire la nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. a), b), precum și d) cu referire la revenirea în locuința familiei, din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare. În ceea ce privește celelalte obligații prevăzute la art. 215 alin. (2) din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, precizăm că în cazul acestora nu vor fi generate alerte, întrucât, cu titlu de exemplu, arătăm că în cazul obligației inculpatului de a nu participa la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice, potrivit art. 215 alin. (2) lit. h), legiuitorul nu stabilește în sarcina organului judiciar indicarea unei anumite activități, astfel cum reiese din cuprinsul art. 215 alin. (2) lit. b) „să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta.” În continuare, în ceea ce privește respectarea obligației inculpatului de a nu conduce vehicule anume stabilite de organul judiciar, potrivit art. 215 alin. (2) lit. i), precizăm că prin realizarea monitorizării electronice, prin intermediul SIME nu se pot genera alerte care să indice utilizarea mijloacelor de deplasare a inculpatului sau, mai mult, tipul de mijloace utilizate (transport public, vehicule personale etc.), ci sistemul informatic permite doar o indicare a traseului efectuat și al timpului călătoriei, context în care nu se pot genera alerte cu privire la această obligație care ar putea fi impusă inculpatului de către organul judiciar. Nu în ultimul rând, în referire la alertele ce vor fi generate cu privire la obligațiile prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, precizăm că alertele vor fi generate strict cu privire la situația în care inculpatul revine în locuința de familie, întrucât în prezent există instituții administrative care să asigure respectarea celorlalte obligații prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. d) din aceeași lege, respectiv Ordinul de protecție și Ordinul de protecție provizoriu, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acestea fiind de natură a crea premisele și pârghiile necesare prin care inculpatului, respectiv agresorului să i se impună obligația de a nu se apropia de persoana vătămată și de membrii de familie ai acestuia în situația unui caz de violență domestică. În ceea ce privește celelalte obligații de la art. 215 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare – să nu se apropie (…) de alți participanți la comiterea infracțiunii, de martori ori experți sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar și să nu comunice cu acestea, direct sau indirect, pe nicio cale, precizăm că generarea unor alerte nu este posibilă tocmai având în vedere multitudinea modalităților de realizare a contactului cu aceste persoane, acestea neputând fi interceptate/identificate prin SIME, sistemul de monitorizare permițând, așa cum am precizat anterior, doar o individualizare a poziționării geografice a persoanei supravegheate. În acest sens, arătăm că pentru ca generarea unor alerte să se realizeze și în cazul celorlalte obligații prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. d) Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, este necesar ca și martorii, experții sau alte persoane anume desemnate de organul judiciar, la rândul lor, ar trebui să poarte un dispozitiv electronic care să fie conectat la SIME și să aibă calitatea de persoană protejată, conform art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 146/2021, cu modificările ulterioare, potrivit căruia „persoană protejată – persoană beneficiară a unui ordin de protecție provizoriu, ordin de protecție sau ordin de protecție european”. În acest context, prin raportare la obligațiile impuse inculpatului la art. 215 alin. (2) lit. d) Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, generarea unor alerte de către SIME se va realiza exclusiv în ceea ce privește revenirea în locuința familiei, acest lucru fiind de natură a preveni situații de pericol iminent față de membrii familiei, și, de asemenea, în acest caz, monitorizarea electronică se va putea realiza fără sincope, delimitarea perimetrului și a locațiilor față de care persoana supravegheată nu se poate apropia realizându-se cu precizie. Verificarea respectării de către inculpat a celorlalte obligații stabilite de organul judiciar, potrivit art. 215 alin. (2) Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, se va realiza potrivit modificării propuse la art. 33.

11. Modificarea art. 23, pentru a se actualiza în mod corespunzător ordinea de prioritate, prin corelare cu reglementarea noii alerte de apropiere frontieră.

12. Introducerea după articolul 28 a unui nou articol, art. 281 pentru a se stabili în mod clar care este procedura de urmat în cazul generării alertei, atât de către persoana supravegheată, cât și de către organele de ordine publică. Astfel, procedura este una similară celei instituite la art. 28 – Procedura în cazul alertei de depășire a perimetrului, fiind circumstanțiată în ceea ce privește măsura controlului judiciar/controlului judiciar pe cauțiune, cu obligația de a nu depăși limita teritorială a României.

13. Introducerea la articolul 30, după alineatul (3), a unui nou alineat, alin. (4), aceasta fiind justificată prin raportare la tipul de alerte ce au fost stabilite și care pot fi generate cu ocazia utilizării SIME și în cazul supravegherii obligațiilor prevăzute la art. 101 alin. (2) lit. d) și lit. e) potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, fiind necesar a se stabili conduita de urmat de către persoana supravegheată.

14. Modificarea articolului 33 pentru a permite efectuarea în bune condiții a monitorizării electronice și în cazul supravegherii obligațiilor prevăzute în art. 101 alin. (2) lit. d) și lit. e) potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, se asigură posibilitatea verificării de către organele de supraveghere a modului de respectare a obligațiilor de către persoana supravegheată în cazul controlului judiciar/controlului judiciar pe cauțiune, altele decât cele pentru care SIME poate genera alerte conform articolului 21 alineatul (3), nou introdus.

15. Modificarea articolului 37 alineatul (4), ca urmare a propunerilor de modificare a art. 33.

16. Operaționalizarea monitorizării electronice în ceea ce privește persoanele aflate sub control judiciar ori control judiciar pe cauțiune, cât și a celor aflate în arest la domiciliu (prin modificările și completările aduse articolului 40), cu privire la care organul judiciar a dispus obligația de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere. Astfel, monitorizarea electronică urmează a se aplica, în sistem pilot, și cazurilor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 146/2021, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 01 octombrie 2024, până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2025. Data de începere a monitorizării și în aceste cazuri este condiționată și în strânsă corelare cu prevederile clauzelor contractuale în vigoare aferente livrării dispozitivelor electronice de monitorizare și cu posibilitățile reale de furnizare a acestora de către operatorul economic. În context, raportat inclusiv la complexitatea măsurilor propuse, respectiv aspectele de natură tehnică și caracterul de noutate al acestora, implicațiile logistice, umane și financiare, necesitatea unei abordări integrate, a reieșit că implementarea măsurilor necesare aplicării monitorizării electronice, în sistem pilot, și în cazul executării măsurii controlului judiciar, a controlului judiciar pe cauțiune și a arestului la domiciliu, se poate realiza începând cu data de 1 octombrie 2024, astfel încât mecanismul stabilit să fie funcțional și eficient.

17. Introducerea după articolul 41 a unui nou articol, art. 411, pentru a se crea temeiului legal în vederea reglementării aspectelor tehnice și organizatorice privind funcționarea SIME prin hotărâre a Guvernului, după încheierea etapei pilot prevăzută la art. 40 din Legea nr. 146/2021, cu modificările ulterioare. Având în vedere că perioada monitorizării în sistemului pilot, reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 1025/2022, cu modificările ulterioare, se aplică pentru o perioadă limitată de timp, este necesar a se crea temeiul legal ca Guvernul să poată emite o hotărâre care să cuprindă norme metodologice de aplicare a Legii nr. 146/2021, cu modificările ulterioare și care să permită funcționarea în bune condiții a SIME și după încetarea aplicabilității a hotărârii anterior menționate.

18. Verificarea capacității de monitorizare electronică și limitările tehnologice ale utilizării SIME până la data de 30 septembrie 2024. Având în vedere caracterul de noutate al operaționalizării Sistemului informatic de monitorizare electronică și în cazul măsurii controlului judiciar/controlului judiciar pe cauțiune și arestului la domiciliu, este necesar a se realiza o etapă premergătoare/preliminară cu privire la monitorizarea electronică în cazul acestor măsuri. Prin această etapă, monitorizarea electronică se va realiza cu dispozitivele electronice de supraveghere mobile, achiziționate și deținute de către Poliția Română, potrivit art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1025/2022, cu modificările ulterioare. Vor fi utilizate exclusiv dispozitive electronice de supraveghere mobile, în limita disponibilității acestora, din procentul de 20%, achiziționate de către Poliția Română, urmând ca numărul dispozitivelor electronice de supraveghere să crească treptat în funcție de livrările care vor fi făcute, potrivit clauzelor contractuale în vigoare aferente livrării dispozitivelor electronice de monitorizare. În prezent, procentul de 20% din totalul dispozitivelor electronice de supraveghere mobile achiziționate se ridică la un număr de 673 de dispozitive, ce ar reprezenta 67 de dispozitive pentru DGPMB și câte 26 de dispozitive pentru fiecare din cele 23 de unități județene de poliție. Ele vor crește progresiv, până la data de 30 septembrie 2024, astfel:

– la data de 07.05.2024 (data certă de livrare a dispozitivelor electronice de supraveghere, potrivit clauzelor contractuale, dată la care numărul acestora va fi suplimentat), procentul de 20% din totalul dispozitivelor achiziționate va însuma 1053 de dispozitive, ce ar reprezenta o creștere la 105 (+38) dispozitive pentru DGPMB și câte 41 (+15) dispozitive pentru fiecare din cele 23 de unități teritoriale de poliție;

– la data de 30.06.2024 (data estimată de livrare a dispozitivelor electronice de supraveghere, potrivit contractelor de achiziții ce urmează a fi încheiate de către Poliția Română, dată la care numărul acestora va fi suplimentat) procentul de 20% din totalul dispozitivelor achiziționate va însuma 1353 de dispozitive, ce ar reprezenta o creștere la 135 (+30) dispozitive pentru DGPMB și câte 52 (+11) dispozitive pentru fiecare din cele 23 de unități teritoriale de poliție;

– la data de 30.08.2024 (data estimată de livrare a dispozitivelor electronice de supraveghere, potrivit contractelor de achiziții ce urmează a fi încheiate de către Poliția Română, dată la care numărul acestora va fi suplimentat) procentul de 20% din totalul dispozitivelor achiziționate va însuma 1793 dispozitive, ce ar reprezenta o creștere la 179 (+44) dispozitive pentru DGPMB și câte 70 (+18) dispozitive pentru fiecare din cele 23 de unități teritoriale de poliție. Dispozitivele electronice de supraveghere fixe, potrivit contractelor de achiziții încheiate de către Inspectoratul General al Poliției Române cu operatorul economic, vor intra în dotarea Poliției Române începând cu data de 01 octombrie 2024.

În acest context, verificarea capacității de monitorizare electronică până la data anterior menționată va conduce la o specializare treptată a polițiștilor, prin raportare la complexitatea măsurilor propuse și caracterul de noutate al acestora, în acest sens putând fi identificate, încă dintr-o fază incipientă, eventuale disfuncționalități sau probleme de ordin tehnic ale sistemului de monitorizare electronică, astfel încât de la data de 01 octombrie 2024 aceasta să se realizeze într-o manieră eficientă și fără sincope.