Guvernul schimbă paradigma investițiilor în managementul riscurilor de dezastre

Guvernul adoptă în ședința de azi o Hotărâre pentru aprobarea Strategiei naționale de reducere a riscurilor de dezastre 2024 – 2035.

Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre vizează schimbarea paradigmei în ceea ce privește managementul riscurilor de dezastre, prin crearea unui cadru legal și instituțional și a unor mecanisme care să susțină integrarea aspectelor de reducere a riscurilor de dezastre în toate sectoarele relevante, să încurajeze colaborarea între actorii guvernamentali și neguvernamentali și să permită crearea de sinergii și utilizarea eficientă a resurselor.

13:31, 04.07.2024 • ACTUALITATE

Statistica românească suferă modificări! Ce propuneri aduce Cabinetul Ciolacu

10:53, 04.07.2024 • ACTUALITATE

Investiții în educația agricolă: Guvernul alocă 13,5 milioane de lei pentru liceele tehnologice în 2024

În primul rând, Strategia vizează adaptarea și completarea legislației în vigoare pe linia managementului riscurilor de dezastre, astfel încât aceasta să reflecte schimbarea opticii la nivel internațional, de la abordarea individuală a sectoarelor și protejarea elementelor socio-economice de impactul factorilor externi la creșterea rezilienței la dezastre prin abordarea multi-sectorială, focalizată pe componenta umană și stimularea dezvoltării durabile socio-economice. Cadrul legal va fi adaptat pentru a asigura susținerea actorilor guvernamentali și neguvernamentali în implementarea de programe și acțiuni care vizează creșterea rezilienței sistemelor, a sectoarelor de activitate și a comunităților la dezastre, pentru a consolida Platforma Națională pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre și pentru a încuraja investițiile integrate în creșterea rezilienței la hazarduri multiple, în cascadă sau interconectate, și în crearea unei culturi a prevenirii. În acest proces, se va urmări consolidarea interconexiunilor cu adaptarea la schimbări climatice, dezvoltarea durabilă și egalitatea de șanse și de tratament și identificarea programelor care pot asigura abordarea integrată a acestor teme.

Un pilon important în reducerea riscurilor de dezastre îl reprezintă componenta științifică și de cercetare, prin care se asigură analizarea peisajului riscurilor de dezastrelor, înțelegerea modalităților de producere a dezastrelor și de limitare a efectelor acestora și identificarea soluțiilor inginerești și a tehnologiilor care pot contribui la creșterea rezilienței. Astfel, Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre stabilește o serie de direcții de acțiune care cresc rolul mediului academic și de cercetare în fundamentarea deciziilor luate de autoritățile publice pe linia managementului riscurilor de dezastre și în creșterea nivelului de conștientizare a riscurilor. În plus, mediul academic și de cercetare poate contribui la schimbarea opticii factorilor de decizie în ceea ce privește investițiile în managementul riscurilor de dezastre, prin prioritizarea investițiilor în măsuri integrate de prevenire și reducere a riscurilor și a reconstrucției post-dezastru care contribuie la creșterea rezilienței elementelor, sistemelor și comunităților.

Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre propune, de asemenea, acțiuni de creștere a nivelului de conștientizare a tuturor actorilor implicați și a publicului larg și de consolidare a capacității acestora de a lua decizii fundamentate științific pentru reducerea riscurilor la dezastre și creșterea rezilienței. Înțelegerea modului în care elementele expuse și sectoarele de activitate pot fi afectate, simultan sau în cascadă, de diferite hazarduri, a modului în care se pot produce evenimentele multi-hazard și a impactului măsurilor de dezvoltare durabilă socioeconomică asupra rezilienței la dezastre, alături de o comunicare eficientă a datelor relevante către toți factorii interesați, reprezintă elemente importante în conștientizarea interconexiunilor și în luarea de decizii cu impact semnificativ pe linia managementului riscurilor de dezastre. Un nivel ridicat de conștientizare și de informare duce la adoptarea unui comportament proactiv, atât din partea autorităților publice, cât și a societății civile și a populației și încurajează colaborarea între sectoare și între diferitele categorii de actori implicați, pe principiul „Reducerea riscurilor de dezastre este responsabilitatea tuturor”. Această abordare poate facilita accesul autorităților publice către resurse importante umane, tehnice și financiare care au fost până în prezent neglijate și poate asigura o coordonare a eforturilor individuale ale diferiților actori în vederea atingerii obiectivelor comune.

Unul dintre obiectivele specifice ale Strategiei Naționale de Reducere a Riscurilor de Dezastre și unul dintre principalele rezultate așteptate îl reprezintă creșterea investițiilor în acțiuni de reducere a riscurilor de dezastre. În acest sens, Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre propune o serie de direcții de acțiune care vizează încurajarea autorităților publice în identificarea și prioritizarea necesităților de investiții în reducerea riscurilor de dezastre la toate nivelurile administrative, îmbunătățirea accesului actorilor implicați la diferitele surse de finanțări publice și mixte, asigurarea unei finanțări continue și dedicate a proiectelor și programelor, utilizarea eficientă a fondurilor și prioritizarea măsurilor cu impact semnificativ asupra nivelului de risc și/sau asupra rezilienței la dezastre, prin creșterea dezvoltării socio-economice. Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre încurajează ca aceste investiții să țină cont de necesitățile tuturor grupurilor vulnerabile și de contextul mai larg al dezvoltării durabile.

Finanțarea investițiilor în reducerea riscurilor de dezastre este o provocare complexă, atât pentru autoritățile publice, cât și pentru societatea civilă. Prin acțiunile de planificare, diversificare și monitorizare a investițiilor propuse prin Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre, actorii implicați pot avea o imagine de ansamblu asupra oportunităților de finanțare și de cooperare în vederea implementării proiectelor și programelor specifice. Totodată, existența unei strategii de finanțare a acestor investiții la nivel național va stimula proiectele de anvergură, care contribuie semnificativ la reducerea riscurilor de dezastre și, implicit, la dezvoltarea durabilă a comunităților, prin asigurarea unei finanțări susținute și identificarea de soluții în cazul blocării programelor din motive financiare.

Nu în ultimul rând, Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre promovează investițiile care vizează unele sectoare-cheie cum ar fi sistemul de protecție socială, sistemul sanitar, patrimoniul cultural, serviciile esențiale și mediul privat. Până în prezent, aceste sectoare au fost subsumate managementului tipurilor de risc, fără a se lua în considerare specificul acestora și relevanța lor în contextul mai larg al dezvoltării durabile și ratându-se oportunitatea de a include o plajă mai largă de actori neguvernamentali în acțiunile de reducere a riscurilor de dezastre asociate acestora. Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre propune o abordare sistematică, multi-hazard a acestor sectoare, astfel încât să se asigure creștere sustenabilă, reală, a rezilienței acestora la dezastre.

Implementarea Strategiei Naționale de Reducere a Riscurilor de Dezastre va fi susținută prin elaborarea unei serii de strategii sectoriale și județene, care vor permite identificarea oportunităților de investiții pentru creșterea rezilienței la dezastre, a necesităților de finanțare de la toate nivelurile și a actorilor guvernamentali/neguvernamentali care au responsabilitatea/disponibilitatea de a derula/a se implica în proiecte care să vizeze atingerea obiectivelor stabilite prin strategie.

În baza acestor strategii, Platforma Națională pentru Reducerea Riscurilor la Dezastre va formula propuneri privind prioritățile de investiții pentru creșterea rezilienței la toate nivelurile administrative, care vor fundamenta Strategia națională de finanțare a investițiilor în reducerea riscurilor de dezastre.

Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre presupune derularea cu periodicitate a unor activități de monitorizare și actualizare a strategiilor/planurilor relevante, astfel încât să permită identificarea blocajelor apărute la diferite niveluri administrative și intervenția nivelului imediat superior, precum și a resurselor umane, tehnice și financiare disponibile, care pot fi utilizate pentru proiecte specifice, în vederea atingerii obiectivelor propuse. Această monitorizare va permite obținerea unei vederi de ansamblu asupra progreselor în creșterea rezilienței comunităților și societății și va permite identificarea lipsurilor și provocărilor întâmpinate de autoritățile publice și de actorii neguvernamentali în acțiunile de reducere a riscurilor.

SNRRD promovează o abordare participativă și acțiune incluzivă prin eforturi pe termen lung pentru a spori nivelul de conștientizare și implicarea civică în măsurile de reducere a riscurilor de dezastre, care vizează comunicarea aspectelor legate de managementul riscurilor de dezastre, prin campanii de informare adresate grupurilor-țintă strategice, inclusiv persoanele vulnerabile.

Coordonarea și monitorizarea progresului acțiunilor și evaluarea indicatorilor pentru implementarea SNRRD se va face de către MAI/DSU prin IGSU. Ministerele de resort care implementează proiecte și programe de investiții în domeniul reducerii riscurilor de dezastre și elaborează politici care contribuie la realizarea acțiunilor prevăzute în planul de acțiuni pentru implementarea SNRRD, vor avea rolul de implementatori, alături de MAI, în raport cu domeniile de competență, specificul și tipul acțiunilor de implementat, alături de reprezentanții structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, ai institutelor naționale de cercetare-dezvoltare de profil și ai universităților de profil, pentru asigurarea corelării și complementarității cu alte programe de investiții, strategii și proiecte derulate de entitățile responsabile, precum și acțiuni specifice care vizează măsuri de reducere a riscurilor de dezastre.

Pentru atingerea obiectivelor strategiei naționale de reducere a riscurilor de dezastre, va fi necesară consolidarea capacității administrative la nivel central și local, optimizarea cadrului legislativ și eficientizarea instrumentelor de finanțare. Este necesar ca implementarea strategiei să fie susținută prin implicarea autorităților administrației publice, mediului de cercetare și academic, pentru a identifica și implementa în mod unitar și corect prioritățile și măsurile identificate la nivelul diferitelor paliere administrative.

În scopul de a sprijini monitorizarea și evaluarea implementării Strategiei naționale de reducere a riscurilor de dezastre, în capitolul 7 al anexei la proiectul de act normativ este definit succint un mecanism de monitorizare a indicatorilor și progresului în implementarea strategiei prin două tipuri de indicatori – de impact și de progres.

Impactul socio-economic

Dezastrele naturale și tehnologice reprezintă o provocare globală și care din analiza ultimilor 20 de ani au un impact ce se situează pe un trend ascendent, exacerbat și de schimbările climatice, iar efectele acestora sunt deja resimțite la nivelul României, prin urmare, măsurile de reducere a riscurilor de dezastre reprezintă o necesitate esențială la nivel național. Implementarea programelor și îndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrul SNRRD conduce la beneficii majore la nivelul social, economic și de mediu, prin creșterea rezilienței sistemelor afectate, scăderea vulnerabilității acestora, dar și exploatarea oportunităților în sectoarele economice.

Aplicarea măsurilor din planul de măsuri aferent SNRRD presupune o serie inițială de cheltuieli operaționale, dar beneficiile ulterioare provenite dintr-o promptă și susținută acțiune vor compensa aceste costuri pe termen mediu și lung. Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre se adresează autorităților publice centrale și locale, prin definirea unui cadru legal și instituțional care susține eforturile acestora de întărire a rezilienței comunităților, a sectoarelor de activitate și a societății la dezastre și contribuie la creșterea capacității tehnice și financiare de integrare a informațiilor privind riscurile în activitatea proprie. În plus, acesta promovează colaborarea interinstituțională și abordarea integrată a managementului riscurilor de dezastre la toate nivelurile și încurajează implicarea societății civile, a mediului academic și de cercetare și a sectorului privat în inițiativele autorităților publice de reducere a riscurilor de dezastre. Totodată, pentru organizațiile societății civile și mediul academic și de cercetare, intensificarea colaborării cu autoritățile publice prin proiecte și inițiative comune pe linia reducerii riscurilor de dezastre poate reprezenta o oportunitate de diversificare a activității și/sau de creștere a rolului și contribuției acestora la bunăstarea și dezvoltarea comunităților și societății.

Nu în ultimul rând, Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre vizează publicul larg și sectorul privat, care sunt beneficiarii finali ai măsurilor de reducere a riscurilor de dezastre. Măsurile și acțiunile pe care autoritățile publice, în colaborare cu organizațiile societății civile și mediul academic și de cercetare, le întreprind pe linia managementului riscurilor/reducerii riscurilor de dezastre, vizează, direct sau indirect, creșterea rezilienței comunităților, sectoarelor de activitate și societății la dezastre.

Printre beneficiile estimate ca urmare a intrării în vigoare a SNRRD se numără:

– creșterea rezilienței populației, mediului de afaceri, instituțiilor publice și autorităților administrației publice centrale și locale la dezastre;

– scăderea numărului de persoane afectate, dar și a pierderilor economice ca urmare a dezastrelor;

– dezvoltarea sistemelor de alarmare multihazard și timpurie în caz de dezastre;

– îmbunătățirea cadrului de reglementare, abordarea integrată și concertată care include și reglementările dezvoltate în cadrul strategiilor sectoriale (de reducere a riscului seismic, de inundații, de adaptare la schimbările climatice și altele asemenea) și a guvernanței în domeniul reducerii riscurilor de dezastre;

– creșterea capacității financiare pentru reziliență la nivelul autorităților și cetățenilor;

– îmbunătățirea nivelului de conștientizare a riscurilor de dezastre și a modului de comportare în toate etapele ciclului dezastrelor pentru toți actorii implicați, inclusiv pentru anumite grupuri vulnerabile.

Impactul social

Realizarea obiectivelor incluse în SNRRD și planul de măsuri aferent va avea un impact benefic semnificativ prin creșterea rezilienței comunităților și societății în ansamblu la impactul dezastrelor, la efectele negative ale schimbărilor climatice, inclusiv la fenomenele extreme. De asemenea, prin creșterea capacității adaptive și a implementării sistemelor de avertizare va scădea numărul persoanelor și comunităților vulnerabile la impactul dezastrelor.

Acțiunile propuse prin planul de măsuri aferent SNRRD sunt în concordanță cu cele de atenuare a schimbărilor climatice, astfel că implementarea acestora va conduce și la atingerea dezideratului de asigurare a unui mediu mai curat și mai verde. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 490/2022 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi „O Românie echitabilă” 2022-2027, persoanele cu dizabilități sunt mai vulnerabile decât celelalte persoane, barierele pre-existente de interacțiune cu mediul devenind factori de expunere la riscuri suplimentare.

Prima dintre principalele direcții de actiune este asigurarea accesului fizic, informațional și comunicațional al persoanelor cu dizabilități la produsele, serviciile și programele pe care societatea le pune la dispoziția membrilor săi, stabilește prin obiectivul specific nr 4 reducerea vulnerabilității persoanelor cu dizabilități la situații de risc și urgențe umanitare.

Creșterea accesului acestor persoane la serviciile de salvare și de asistență medicală de urgență în cazul unor dezastre, precum și la informațiile necesare luării măsurilor de protecție individuală, prin adaptarea mijloacelor și procedurilor folosite astfel încât acestea să țină cont de nevoile diferitelor categorii de grupuri vulnerabile, pot conduce la reducerea semnificativă a impactului unui dezastru asupra întregii comunități.

SNRRD promovează abordarea incluzivă și adaptată pentru toate categoriile de cetățeni, inclusiv pentru cei cu dizabilități în managementul riscurilor de dezastre.

Impactul asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului

Strategia națională de reducere a riscurilor de dezastre respectă cele trei principii orizontale ale UE – dezvoltare durabilă, egalitate de șanse și nediscriminare și egalitate de tratament între bărbați și femei (egalitate de gen). Acțiunile definite în proiectul de act normativ vizează utilizarea sustenabilă a resurselor naturale și promovează oportunități egale și toleranță zero față de orice discriminare legată de gen, origine rasială sau etnică, religie sau credință, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală.

Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre vizează adaptarea tuturor categoriilor de măsuri de reducere a riscurilor de dezastre pentru a deveni incluzive și asigurarea liberului acces al grupurilor vulnerabile la serviciile esențiale în caz de dezastru.

Totodată, prin intensificarea colaborării cu societatea civilă în etapa de planificare a managementului riscurilor de dezastre și de implementare a măsurilor aferente, este asigurată reprezentarea categoriilor de grupuri vulnerabile și luarea de decizii care să țină cont de nevoile specifice ale acestora.

Impactul asupra mediului de afaceri

Mediul de afaceri reprezintă o componentă importantă a sistemului de management a riscurilor de dezastre și o resursă deseori neglijată în eforturile de creștere a rezilienței comunităților. În postura de entitate sursă de risc primar sau secundar, operatorii economici trebuie să colaboreze cu autoritățile publice pentru a lua toate măsurile că atât comunitatea, cât și angajații sunt expuși la un nivel de risc acceptabil.

În postura de furnizor de servicii și de angajator, reziliența operatorului economic este strâns legată de reziliența comunității la dezastre. Afectarea gravă a activității operatorului economic sau a sectorului de activitate în caz de dezastru poate genera, pe lângă riscul tehnologic asociat, riscul aducerii comunității sau a unor membri ai acesteia într-o stare de deprivare materială severă, prin întreruperea furnizării serviciilor de bază sau pierderea locurilor de muncă.

În acest context, Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre propune intensificarea eforturilor autorităților publice pentru a crea parteneriate cu sectorul privat și de a identifica oportunitățile de colaborare în planificarea și derularea de proiecte și inițiative de reducere a riscurilor de dezastre, inclusiv prin elaborarea de planuri de continuitate a activității în caz de dezastru.

Evaluarea costurilor și beneficiilor din perspectiva inovării și digitalizării

Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre propune, prin Planul de acțiuni, o serie de măsuri care vizează inovarea și digitalizarea în domeniul managementului riscurilor de dezastre:

– Digitalizarea operațiunilor desfășurate în teren de către autoritățile publice – colectarea datelor privind pagubele la dezastre, comunicarea în timp real a datelor privind intervențiile inspectoratelor județene pentru situații de urgență;

– Utilizarea tehnologiilor emergente în acțiunile de răspuns la dezastre;

– Adaptarea sistemelor de avertizare timpurie pentru a include noi soluții de monitorizare;

– Dezvoltarea de instrumente digitale care să permită luarea de decizii fundamentate și îmbunătățirea celor existente.

În plus, se urmărește ca sistemele/aplicațiile existente și instrumentele digitale care urmează a fi dezvoltate pentru înțelegerea/managementul riscurilor de dezastre să fie interconectate și/sau să permită conectarea cu alte sisteme relevante, precum și migrarea în Cloud-ul Guvernamental.

Nu în ultimul rând, Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre urmărește creșterea nivelului de înțelegere și cunoaștere a riscurilor prin stimularea cercetării pe linia evaluării riscurilor și a impactului dezastrelor și crearea cadrului necesar identificării oportunităților de cooperare între diferiții actori implicați prin proiecte de cercetare și inițiative comune.