Guvernul se împrumută tot mai scump, dar nu din cauza boților ruși

Costurile la care Ministerul Finanțelor își propune să atragă finanțare din piața locală sunt în creștere accelerată, atât pentru împrumuturile de la bănci, cât și pentru cele obținute de la populație.

La începutul săptămânii, Guvernul s-a împrumutat de la bănci cu 500 de milioane de lei, cu scadența în aprilie 2028, la o dobândă de 7,7%. Pentru titlurile la 10 ani, dobânzile în piața secundară erau de 7,8%, mai ridicate decât randamentele plătite în timpul crizei care a precedat anularea alegerilor.

Dobânzile la 10 ani au crescut de la 6,6% în octombrie la 7% în noiembrie și la 7,5% înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale, după care au dat semne de liniștire după anunțarea unei coaliții de guvernare, scăzând până la 7,1%, dar au reînceput să urce odată cu noul an, iar acum se apropie de 8%.

Iar de această dată nu mai sunt de vină boții ruși, ci starea economiei. Rămâne de văzut la ce dobânzi se va împrumuta efectiv Ministerul Finanțelor din piață pe o scadență comparabilă, procentele de mai sus fiind stabilite în piața secundară (pentru titlurile deja emise).

15:04, 18.12.2024 • OPINII

Faliment de țară cu fonduri europene pe catafalc

13:28, 13.12.2024 • Indicatori macro

Șase vești îngrijorătoare de la BNR pentru economia României

Degradarea parametrilor macro, creșterea deficitului bugetar și a datoriei publice, situația proastă cu care se confruntă și economia din spațiul euro au făcut investitorii foarte atenți cu bondurile statelor cu probleme, iar România este deja în vizorul agențiilor de rating.

Și populația primește mai mulți bani

Din ianuarie, populația are acces la o nouă tranșă a programului Tezaur, putând cumpăra titluri de stat prin intermediul Trezoreriilor și Poștei.

Ultimele randamente oferite pentru titlurile în lei sunt de 7% la un an, 7,5% la 3 ani și 7,8% la 5 ani, dobânzi neimpozabile.

În decembrie, dobânzile erau de 6,45% la un an, 7,20% la 3 ani și 7,60% la 5 ani.

Iar în noiembrie, investitorii primeau dobânzi de 5,95% la un an, 6,70% la 3 ani și 7,10% la 5 ani. Pentru octombrie: 5,85% (1 an), 6,60% (3 ani), 7% (5 ani).

Cu alte cuvinte, în intervalul octombrie-ianuarie, dobânzile la un an au crescut, de pildă, de la 5,85% la 7%. Este o creștere spectaculoasă în numai 3 luni, peste un procent în plus la dobândă (1,15%, mai exact).

Dacă cei care păstrează disponibilități în lei au motive să se bucure, cei care sunt dotați și cu bani, și cu experiență, și o doză mai mare de realism au și motive de îngrijorare, mai ales când privesc la inițierea unor poziții mai lungi, cu scadențe îndepărtate.

Cât de refinanțabilă va mai fi datoria guvernamentală peste un an, dacă se merge în același ritm de creștere a randamentelor? Mai ales dacă problemele interne s-ar suprapune unei crize externe, nici UE nefiind prea în formă?

Să ne amintim pățaniile grecilor din urmă cu 12 ani, când au avut parte de „PSI”.

PSI sau tăierea datoriilor din sectorul privat a fost o restructurare a datoriilor Greciei deținute de investitori privați (în principal bănci) în martie 2012 pentru a reduce povara totală a datoriei țării. Aproximativ 97% din obligațiunile grecești deținute de sectorul privat (aproximativ 197 de miliarde de euro) au suferit o reducere de 53,5% din valoarea nominală (principalul) obligațiunii, corespunzând unei reduceri de aproximativ 107 miliarde de euro din stocul de datorii al Greciei.

Să urmărim momentan datele privind necesarul de finanțare din acest an, deficitul bugetar prins în noul buget de stat pe 2025 și modul în care anul electoral prelungit (până cel puțin în mai) va afecta țintele asumate în acesta.