Guvernul și-a dat ordonanța de iresponsabilitate fiscal-bugetară

Executivul a adoptat o OUG prin care, printre altele, își oferă derogare de la implementarea măsurilor de reducere a deficitului bugetar. Ar putea urma încă una pentru amânarea măsurilor de reducere a datoriei publice.

Ordonanța de urgență 112/2024 a fost adoptată luni 23 septembrie și publicată în Monitorul Oficial miercuri 25 septembrie și vizează modificarea și completarea unor acte normative.

În expunerea de motive se enumeră necesitatea îmbunătățirii mecanismelor privind absorbția fondurilor europene, inclusiv contribuția la finanțarea unor proiecte care au la bază fondurile europene, a îmbunătățirii infrastructurii de transport (pe zonele de acces spre frontieră), restructurarea serviciilor sociale pentru persoanele cu handicap și a investițiilor în structurile Ministerului de Interne.

Printre legile modificate și completate se găsește însă și legea învățământului, executivul dorind să lămurească niște detalii legate de doctorat (printre altele, se prevede faptul că la doctoratul fără frecvență nu se pot acorda burse) deși e greu de înțeles care era urgentă în această chestiune.

15:04, 18.12.2024 • OPINII

Faliment de țară cu fonduri europene pe catafalc

14:40, 17.12.2024 • ECONOMIE

Creșterea datoriei publice este exponențială. Ce urmează?

Citește și: Ce bănci oferă cele mai mari dobânzi la conturile de economii?

Surpriza apare însă la articolul 8, unde se precizează că „prevederile art. 25 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 nu se aplică în anul 2024″. Ce prevede respectivul articol?

,,În cazul în care raportul semestrial privind situația economică și bugetară constată o deteriorare a soldului previzionat al bugetului general consolidat față de ținta avută în vedere la aprobarea bugetului anual cu mai mult de 0,5% din produsul intern brut luat în considerare la elaborarea bugetului anual și această deteriorare nu se datorează înrăutățirii semnificative a prognozei macroeconomice, Guvernul are obligația de a pune în aplicare măsuri adecvate pentru îndeplinirea țintei privitoare la soldul bugetului general consolidat”.

Raportul semestrial al MF indică un deficit de 3,6% din PIB, aproape dublu raportat la cel din primul semestru din 2023 (63 miliarde lei față de 37 miliarde lei), în condițiile în care veniturile la 6 luni crescuseră cu 13%, cheltuielile cu 21% iar PIB ul avansase cu mai puțin de un procent.

Cum deficitul estimat pentru 2024 era de 5% iar recenta rectificare bugetară ia în calcul un deficit de aproape 7% pe final de an (6,9%), depășirea era mai mult decât evidentă și mult peste cele 0,5% din PIB de care se vorbea în legea responsabilității fiscale.

Mai mult, Consiliul Fiscal estimează un deficit de 8% din PIB pe cash pe final de an, deci Guvernul ar putea fi, încă o dată, optimist în privința deficitului, cu atât mai mult cu cât a luat în considerare o creștere a PIB de 2,8% (în intervalul iunie 2023-iunie 2024 aceast a fost de 0,8% din PIB) care s-ar putea dovedi la rândul ei supraevaluată.

Cum însă măsurile ce pot fi adoptate pică prost într-un an electoral (înghețarea salariilor bugetarilor, poate o ,,simplificare” a schemelor de personal pentru angajatorii la stat, creșterea fiscalității, etc), Guvernul și-a oferit singur o derogare contând pe majoritatea parlamentară pentru a trece ulterior și această ordonanță a ,,iresponsabilității fiscale”.

Aceași problemă și în ceea ce privește datoria publică?

Legea resposabilității fiscale prevede că la depășirea unui prag al datoriei publice de 50% din PIB autoritățile trebuie să implementeze un program de ajustări incluzând înghețarea cheltuielilor cu salariile în sfera publică. Iar în prezent reperul luat în calcul este de 52% din PIB iar împrumuturile curg în continuare în mare vireză.

Raportarea se face plecând de la evaluările trimestriale transmise Eurostat iar cum aceste schimburi de date se fac cu un decalaj de luni bune, există șansa ca măsurile prevăzute de legea 69/2010 să se ia abia de la începutul anului viitor, dacă nu cumva Guvernul mai elaborează o nouă ordonanță-ghiveci, cu modificări și completări de legi, prin care să strecoare o nouă păsuire și încheștiunea datoriei publice, cum a procedat în această săptămână cu deficitul.

Citește și: România, radiografia dezastrului din economie (Analiză)