Guvernul umblă de urgență la bugetul paralel pentru a salva Tarom

Un proiect de hotărâre de guvern propune modul cum va fi ajutată compania Tarom. O parte din bani va veni de la Fondul de rezervă, numit și bugetul paralel al Executivului. 

În conformitate cu dispozițiile art. 201 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 45/1997, Ministerul Transporturilor propune adoptarea hotărârii Guvernului prin care să fie aprobate forma ajutorului de stat individual de restructurare, valoarea acestuia şi condiţiile de acordare, cu respectarea Deciziei Comisiei Europene nr. C(2024) 2968 final /29.04.2024.

Astfel, se supune aprobării acordarea unui ajutor de stat individual de restructurare în favoarea  Companiei TAROM, până la valoarea și în structura autorizate de Comisia Europeană, respectiv până la valoarea de 474.193 mii lei (95,3 milioane euro), din care până la 227.742 mii lei (45.77 milioane euro) reprezintă ajutor de restructurare care se propune a fi acordat sub forma de capitalizare, în limita fondurilor alocate cu această destinație în bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 72 „Active financiare”, alineatul 72.01.01 „Participare la capitalul social al societăților comerciale“.

Din ajutorul de restructurare acordat sub formă de capitalizare, un cuantum de până la 214.307 mii lei (43,07 milioane euro)  va fi utilizat drept capital de lucru, pentru finanțarea cheltuielilor societății după cum urmează:

18:01, 12.12.2024 • Energie

Bugetul paralel, soluția pentru căldura din 16 orașe: 100 milioane de lei alocați de Guvern

22:03, 19.11.2024 • Transporturi

A fost lansată licitaţia pentru construirea celui mai dificil lot al secţiunii montane a A8, anunță ministrul Transporturilor

1. pentru plata avansurilor prevăzute pentru anul 2024 în contractul de leasing financiar încheiat cu GY AVIATION LEASE 1724 CO., Limited și pentru care Compania TAROM nu va dispune de resurse de finanțare la data scadenței;
2. pentru plata ratelor scadente în anul 2024 la creditul contractat de la Banca Transilvania și garantat de Ministerul Finanțelor în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2020 și pentru care Compania TAROM nu va dispune de resurse de finanțare la data scadenței;
3. pentru reducerea deficitului de finanțare necesar în anul 2024 pentru plata parțială a datoriilor cu termen scadent depășit.

Ținând cont de necesitatea asigurării în regim de urgență a surselor de finanțare pentru plata ratelor de avans aferente contractului de leasing financiar încheiat de Compania TAROM pentru achiziția unei aeronave B737 MAX, contract de leasing care reprezintă un element de bază al planului de restructurare și de existența căruia a depins autorizarea ajutorului de restructurare, se propune, în temeiul art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice, alocarea imediată a unei părți a ajutorului de restructurare aprobat, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, prin suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pe anul 2024 cu suma de 60.000 mii lei, credite de angajament şi credite bugetare, la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 72 „Active financiare”, alineatul 72.01.01 „Participare la capitalul social al societăților comerciale“.

Aceste cheltuieli pentru care se solicită finanțare din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, sunt urgente, urmând a fi efectuate eșalonat, în primele  30 de zile după emiterea Deciziei nr. C(2024) 2968 final /29.04.2024, pentru acoperirea ratelor de avans la contractul de leasing financiar pentru achiziția aeronavei B 737 MAX. Neplata acestor rate la termenele contractuale va duce la rezilierea contractului de către firma de leasing, cu pierderea de către TAROM a sumelor deja plătite în contul acestui contract. De asemenea, aceste cheltuieli sunt și neprevăzute, neputând fi anticipate și bugetate la momentul elaborării legii bugetului de stat pe anul 2024.

Valoarea ajutorului de stat individual de restructurare aprobat prin Decizia Comisiei Europene este de până la 474.193 mii lei (95,3 milioane euro), din care până la 246.451 mii lei (49,53 milioane euro) reprezintă ajutorul individual de salvare deja acordat în 2020, în cuantum de 175.952.000 lei la care se adaugă dobânzile aferente, actualizate la  data Deciziei Comisiei Europene C(2024) 2968 final /29.04.2024, și care, prin aprobarea planului de restructurare, se transformă în ajutor de restructurare nerambursabil (în aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 12/2020) și, până la 227.742 mii lei (45.77 milioane euro) reprezintă ajutor de restructurare care se propune a fi acordat sub formă de capitalizare și utilizat pentru finanțarea deficitului de lichiditate cu care se confruntă Compania TAROM pe perioada implementării planului de restructurare. Menționăm că în prezent, în baza Deciziei nr. C(2020) 6910 final – State Aid SA.56810 (2020/N) – Romania COVID-19: Aid to TAROM și a OUG nr. 139/2020, Compania TAROM beneficiază de un ajutor de stat pentru acoperirea daunelor cauzate de pandemia Covid-19 în anul 2020, acordat sub formă de garanție de stat emisă de Ministerul Finanțelor, pentru un împrumut în valoare de 19,33 milioane euro, contractat pentru perioada 2021 – 2026 de la Banca Transilvania.

”Bugetul paralel”, șmecheria reinventată de Guvern pentru a aloca bani din pix

De-a lungul timpului, guvernele s-au înfruptat din banii din fondul de rezervă și din cel de intervenție, fără ca să existe o situație de urgență.

Guvernele au dat bani în neștire primăriilor, pentru diverse investiții, pentru biserici etc., pentru că legislația nu este foarte clară în ceea ce privește utilizarea acestor fonduri. Ele au fost, însă, dintotdeauna și de către toate guvernele, utilizate ca buget paralel. Cu alte cuvinte, indiferent de ce se vota în Parlament prin legea bugetului, Ministerul Finanțelor și premierul aveau aceste pârghii da a da cui voiau și când voiau.

Anual erau prevăzute prin lege câteva zeci sau sute de milioane de lei pentru aceste fonduri. Peste câteva luni se ajungea ca prin ele să fie cheltuite miliarde, după alimentări succesive, așa cum dispuneau Finanțele și premierul. Evident că în majoritatea cazurilor nu erau nici urgențe, nici neprevăzute.

”Cu toate că Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului este destinat acoperirii unor cheltuieli urgente sau neprevăzute ale unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetelor locale, care apar pe parcursul exercițiului financiar, o pondere semnificativă de 87,3%, a fost alocată prin derogări de la cadrul legal aplicabil, în creștere față de anul 2020, când aceste derogări au reprezentat 66,8%”, se arată într-un raport al Curții de Conturi pe 2021.