Heiuș de la Finanțe explică cum se impozitează videochat-ul în România

În România, există 5.000 de firme care au ca obiect de activitate serviciile de videochat și 400.000 de persoane care lucrează în acest domeniu de activitate.

Un document semnat de secretarul general al Ministerului Finanțelor, Lucian Heiuș, explică modul cum se impozitează industria de videochat.

”Potrivit prevederilor art. 14 alin.(l) din Legea nr.207/2015, privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, veniturile, alte beneficii și elemente patrimoniale sunt supuse legislației fiscale indiferent dacă sunt obținute din acte sau fapte ce îndeplinesc sau nu cerințele altor dispoziții legale.

20:08, 11.11.2024 • ACTUALITATE

Sancțiuni mai dure pentru evaziunea fiscală: Noi reglementări pentru reținerea și valorificarea mijloacelor de transport

16:24, 10.11.2024 • ACTUALITATE

Ministerul Finanțelor: câți bugetari are România. Numărul a scăzut ușor, într-o lună

Astfel, din perspectiva impozitului pe profit și impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, menționăm că în situația în care studiourile de videochat sunt societăți comerciale, sunt supuse impozitării în conformitate cu prevederile Titlului II  „Impozitul pe profit”, respectiv ale Titlului III – „lmpozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Din punct de vedere al impozitului pe venit și contribuțiilor sociale obligatorii, precizăm că, în funcție de modalitatea de desfășurare a activității, veniturile realizate de modelele de videochat pot fi încadrate ca venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente sau venituri din alte surse, după caz, pentru care se aplică tratamentul fiscal corespunzător fiecărei categorii de venit, astfel cum este reglementat la Titlul IV – „Impozit pe venit” și Titlul V „Contribuții sociale obligatorii” din Legea nr.227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Din perspectiva taxei pe valoarea adăugată, precizăm că orice activitate economică se impozitează conform noțiunilor utilizate în Titlul VII – „Taxa pe valoarea adăugată” din Legea nr.227/2015, cu modificările și completările ulterioare, atât timp cât aceasta este în sfera taxei, fără a avea importanță îndeplinirea altor condiții/cerințe legale.”

Veniturile ar fi mari

„Sunt discuții că ar lucra ca persoane fizice peste 400.000 în această industrie, pentru că veniturile sunt mari, însă ce e interesant este că 99% din venituri nu sunt de la cetățeni români, ca să fie foarte clar. Românii care urmăresc aceste platforme sunt într-un număr foarte mic, însă banii sunt făcuți în România și plătiți în România și avem multe acțiuni de contor pe firmele de videochat. Și cu ani în urmă erau. Mulți nu înțelegeau că, de fapt, este o activitate, că ar trebui să aibă angajați, persoanele care prestează acea muncă și cred că e un proces mult mai vechi. Astăzi avem instrumentele necesare pentru a putea monitoriza și acționa asupra acestor industrii”, a declarat Lucian Heiuș pe vremea când era șeful ANAF.

Activitatea industriei de videochat din România este reglementată de Directiva UE DAC7, prin care se dorește combaterea evaziunii fiscale

În România, implementarea prevederilor DAC7 a început pe 31 ianuarie 2024, dată de la care operatorii de platforme digitale sunt obligați să raporteze ANAF date despre activitatea economică a tuturor persoanelor fizice sau juridice care prestează servicii pe astfel de platforme. Transmiterea informațiilor către autoritățile fiscale se face anual, iar raportarea se face până pe 31 ianuarie a anului următor celui în care vânzătorul a fost identificat în platformă. Primul termen de raportare pentru România a fost 31 ianuarie 2024 și el a inclus informațiile aferente anului 2023.