Horațiu Cosma, expert în construcții: „Avem firme de laptop-iști care câștigă pe bandă contracte în infrastructură”

Expertul, fost consilier al lui Cătălin Drulă la Transporturi, critică sistemul de adjudecare și control al licitațiilor din lucrările de infrastructură.

„PNRR este cel mai mare proiect de modernizare și de reformă a României de după Revoluție. Sunt undeva la 30 de miliarde de euro, bani care ar trebui să ne ajute să depășim decalajele față de Europa de Vest. Avem nevoie de drumuri pe care alții le-au făcut deja în secolul trecut. Țările fost comuniste, Polonia sau Ungaria, sunt departe de noi la capitolul autostrăzi. Polonezii au vreo 4.000 de kilometri de autostradă, ungurii vreo 2.000. Noi, am ieșit din comunism cu 100 de kilometri, iar azi am ajuns la aproape 1.000. Ar trebui să avem undeva la 3.000 de kilometri. Lipsesc și legăturile principale, cum ar fi București – Moldova, București – Transilvania, conexiunea Craiova – Lugoj. La limita dintre Bihor și Sălaj, la Suplacu de Barcău, este un imens viaduct neterminat, un morman de fier-beton, terminat de 10 ani și nefolosit deloc. Momentul 2007, adică intrarea României în UE, a însemnat efectic sosirea de fonduri pentru infrastructură.Atunci au început să crească și cifrele de trafic din România. Șoselele existenta la nivelul acelor ani erau depășite, așa a apărut nevoia de a construi rute care să ocolească orașele și localitățile. Numai că, problema a fost mereu „răzgândirea”. Venea un nou guvern, pune în sertar 3 studii de fezabilitate și făcea alte 2. România nu a avut niciodată pe infrastructură un program strategic pe 10-20 de ani, care să fie respectat de absolut orice guvern ar fi venit la putere. De exemplu, la Centura București, dacă e să vorbim concret, acel inel de 100 de km în jurul Capitalei, avem un tronson, cel cuprins între A1 și DN1, un tronson de 20 km, care este în licitație din anul 2019. De aproape 4 ani comisia din CNAIR a dat succesiv niște câștigători, iar unii dintre participanții la licitații, o companie din Grecia, a fost descalificată succesiv de 7 ori. Iar grecii au mers de fiecare dată în instanță și au câștigat. Instanța le-a dat dreptate și au spus că nu trebuia să fie descalificată firma, iar CNAIR trebuia să refacă evaluarea corect. Deci, avem o licitație care durează mai mult decât perioada de execuție a lucrării. Cei din comisiile de evaluare de la CNAIR ar trebui să fie independente și ar trebui să se țină de termene. Din momentul în care s-au depus ofertele ai la îndemână 70 de zile. După asta, îmi dai un câștigător. Dar la noi, licitațiile se întind pe 3-4 ani. De 30 de ani sunt anumiți prestatori care fac studii de fezabilitate și lasă mici portițe prin documentație. Un exemplu elocvent este autostrada A7 Ploiești-Buzău. Pe această autostradă s-a făcut un proiect tehnic, teoretic la cheie, iar pe această lucrare, care este la câmpie, deci, tehnic este ușor de construit, au fost prevăzute niște gropi de împrumut, din care constructorul să-și ia materiale și să le pună în coprul autostrăzii. Ei bine, în proiectul tehnic scrie una, în realitate e altceva. Pânza freatică este foarte sus, materialul este o argilă foarte slabă. Sunt astfel de scăpări, poate respectivul prestator a făcut o treabă de mântuială sau poate că este o informație intenționat făcută de așa natură încât unii constructori să știe asta și să vină să liciteze în consecință și să profite de pe urma statului român ulterior. Pe lângă marile companii există unele care au angajați câțiva oameni doar cu laptopul și care de-a lungul timpului au reușit să câștige doar din aceste bâlbe ale statului român, care nu a reușit să facă expropierile la timp, relocările de utilități. De obicei, firmele astea licitează cu cel mai mic preț, după aia stau pe margine și sparg semințe, așteptând ca statul să greșească, iar apoi câștigă în instanță zeci și sute de milioane de euro ca daune sau pagube și întârzieri, asta deși intenția lor nu era să termine vreo lucrare la termen”, a declarat Horațiu Cosma la DC News.