Ia amploare modelul „afacerii” Ulmeni. Gropile de gunoi clandestine devin afaceri profitabile

Odată cu creșterea costurilor pentru sortarea dar mai ales cu depozitarea deșeurilor, au apărut mici afaceri care constau în înființarea unor gropi de gunoi clandestine, în care sunt depozitate deșeuri, iar după încasarea din depozitarea gunoaielor a unor sume mult mai mari decât din alte activități, afacerea este falimentată iar groapa de gunoi este abandonată și chiar dacă pentru asta se plătește la Garda de Mediu o amendă de câteva zeci de mii de lei, afacerea a adus un profit considerabil.

Garda de Mediu și Secția Regională a Poliției Transporturi din Galați au efectuat un control la două puncte de lucru ale unei societăți specializate în colectarea și valorificarea deșeurilor unde au găsit mii de tone de deșeuri, care ar fi trebuit să fie sortate și tratate mecano-biologic, pentru a fi redusă cu 30 – 70% cantitatea de deșeuri depozitată, dar nu se făceau astfel de operațiuni.

„S-a constatat stocarea unor cantități semnificative de deșeuri metalice, anvelope uzate și echipamente electrice, toate lăsate în vrac pe platforme exterioare neautorizate. S-a constatat că bateriile și acumulatorii erau păstrate în containere corodate, expunând mediul la riscuri, iar uleiurile uzate erau stocate pe platforme exterioare”, se spune în sinteza procesului verbal de control al Gărzii de Mediu.

Potrivit primelor cercetări efectuate de polițiștii de la „Transporturi” imensa cantitate de deșeuri ar proveni dintr-un posibil transport ilegal.

Garda de Mediu l-a sancționat pe administratorul societății cu mai multe amenzi în valoare totală de 360.000 de lei, pe numele acestuia fiind depusă și o plângere penală Parchet.

O afacere asemănătoare a fost descoperită și altă zonă a țării, în Covasna. La marginea satului Araci, din comuna Vâlcele a apărut în urmă cu câțiva ani o grămadă de deșeuri de plastic și hârtie. Cei care locuiau în apropiere se plângeau de mirosurile insuportabile și că bucățile de plastic și hârtie luate de vânt le invadau gospodăriile. Administratorul firmei SC Deșeuri R SRL era Octavian Goga, fost deputat PMP, trecut la PSD.

El a încercat o afacere în sortarea deșeurilor pe care le aducea din județul Brașov. Afacerea a mers pe profit dar ulterior s-a blocat și potrivit primarului comunei Vâlcele, firma pe care era afacerea a fost vândută unei firme din Brașov. În acest caz, Garda de Mediu a aplicat amenzi în valoare de 157.000 de lei.

La Ulmeni, în Călărași, „cea mai mare groapă de gunoi clandestină din Europa”, cu 150.000 de tone de deșeuri

Cele două cazuri par inspirate din cazul gropii de gunoi de la Ulmeni, situată în Călărași, la 11 km de Oltenița considerată de activiștii de mediu „cea mai mare groapă de gunoi clandestină din Europa”, pentru că în mai puțin de un an de zile, din toamna lui 2019 până în toamna lui 2020 au fost depozitate aici peste 150.000 de tone de deșeuri, de la gunoi menajer sau deșeuri spitalicești la deșeuri care conțin substanțe extrem de periculoase și metale grele.

Potrivit localnicilor, afacerea era derulată prin intermediari de Nelu Iordache, fostul patron al Romstrade și Blue Air și fostul senator PSD Ilie Ciuclea, patronul firmei de salubritate Supercom SA. Deșeurile erau preluate din mai multe sectoare din București pentru a fi sortate, erau duse la o Stație de Transfer din Tunari, de unde erau transportate și depozitate la Ulmeni.

„Sub pretextul sortării deșeurilor, lângă Ulmeni a fost amplasată cea mai periculoasă bombă ecologică din Europa cu o suprafață de peste 100 ha și cu o cantitate cumulată de peste 150.000 tone deșeuri menajere provenite din Municipiul București, amestecate cu deșeuri toxice care generează o poluare permanentă și distruge sănătatea locuitorilor care au avut neșansa de a trăi în zona vizată de politicienii foarte cunoscuți din București și Voluntari, asociați în acestă distrugere cu Nelu Iordache, un afacerist cu numeroase condamnări, camuflat în spatele societăților Utiltrailer SA și Cassano Metal SRL”, se spunea într-o sesizare a Asociației „Cetățeni Ulmeni”.

La vedere erau două societăți, Utiltrailer SA, la ampasamentul din Tunari și Cassano Metal SRL, la amplasamentul din Ulmeni, care aveau autorizații de mediu pentru sortarea deșeurilor, eliberate ilegal de Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov pentru amplasamentul din Tunari și de Agenția pentru Protecția Mediului Călărași pentru amplasamentul din Ulmeni, Călărași.

În afacere era implicată Supercom SA București, firma fostului senator PSD Ilie Ciuclea. Supercom SA transporta deşeurile colectate de pe raza Sectorului 2 la o „staţie de transfer” improvizată, din str. Gherghiţei nr. 23C, iar de aici deșeurile intrau pe circuitul către Utiltrailer SA și Cassano Metal SRL.

Un „tun” de 267.000.000 la bugetul statului, care a „recuperat” 200.000 de lei prin amenzile date de Garda de Mediu

Rețeta afacerii era simplă. Erau vizați banii pe care primăriile îi alocă pentru reciclarea deșeurilor, bani care erau încasați cu toate că sortarea nu avea loc, deșeurile colectate fiind depozitate pe platforma de la Tunari, de unde erau transportate cu TIR-urile la Ulmeni.

Cassano Metal și Utiltrailer raportau fictiv către primării sortarea unei cantități de deșeuri pentru atingerea obiectivelor pe care aceste primării le au ca obligații de mediu, iar cu complicitatea funcționarilor primăriilor se făceau plățile ilegale de la bugetele locale către Cassano Metal și Utiltrailer.

La prejudiciile înregistrate prin banii dați de primăriile de sector pentru sortarea fictivă a deșeurilor se adaugau obligațiile către Administrația Fondului de Mediu a societății care administra groapa de la Ulmeni și care ar fi trebuit să pătească o contribuție pentru economia circulară de 80 le/tona depozitată, plus TVA.

La o cantitate de peste 150.000 tone depozitate, ar fi trebuit plătită la Fondul de Mediu suma de 12.000.000 lei, iar la Bugetul de Stat un TVA în valoare totală de 1.915.000 lei. Administrația Fondului de Mediu s-a ales cu un prejudiciu de aproape 230.000.000 lei. Iar prejudiciul adus Bugetului de Stat prin neplata TVA era de aproape 37 de milioane de lei.

A făcut demersuri la Garda de Mediu și Primăria Ulmeni. „În urma sesizării mele am primit un răspuns de la Garda de Mediu, prin care ne înștiința că în urma controlului efectuat la aceste societăți au fost identificate o serie de neconformități și ca urmare ambele societăți au fost sancționate cu amenzi de câte 100.000 de lei fiecare”, spune primarul din Ulmeni.

Ce reprezintă 200.000 de lei, banii „cheltuiți” cu amenzile la Garda de Mediu pe lângă cele 267.000.000 de lei, valoarea „tunurilor” date statului?