Iahtul regal „Luceafărul”, din categoria „Tezaur” a Patrimoniului Național, vândut și „exportat” în timpul guvernării lui Adrian Năstase

Publicat: 01 feb. 2025, 11:35, de Sorin Costea, în Cultură , ? cititori
Iahtul regal „Luceafărul”, din categoria „Tezaur” a Patrimoniului Național, vândut și „exportat” în timpul guvernării lui Adrian Năstase
Iahtul regal, în prezent, „vede lumea”, dar sub pavilion britanic. Acum, revenit la numele inițial din 1930, „Nahlin”, fostul iaht regal „Luceafărul” se află pe locul 7 în „The top 10 largest classic yachts in the world”

În  aceste zile, tema dezbaterilor în spațiul public este păstrarea  valorilor din categoria „Tezaur” a Patrimoniului Cultural Național. Așadar, avem ocazia perfectă să ne amintim de povestea fostului iaht regal „Luceafărul”/„Libertatea”.

Făcea parte din categoria „Tezaur” a Patrimoniului Cultural Național și a fost vândut pentru suma ridicolă de 265.000 de dolari. Apoi, cu aprobarea Guvernului Năstase iahtul regal a fost trecut definitiv peste graniță.

Cadou liberal pentru rege

În 1937, Guvernul Tătărăscu a cumpărat, cu 120.000 de lire sterline, iahtul „Nahlin”, al Casei Regale din Marea Britanie. L-a rebotezat „Luceafărul” şi l-a oferit Casei Regale a României pentru călătoriile sale pe mare.

Iahtul regal, la începuturi

Iahtul regal la începuturi, „Nahlin”, în anii ’30, când aparținea Casei Regale a Marii Britanii și naviga pe toate mările și oceanele lunii

Nava a fost construită în 1930, la Şantierul John Brown & Co Ltd, Clydebank (Scoţia) pentru lady Annie Henriette Youle. În 1934, a devenit iahtul Casei Regale din Marea Britanie, fiind pus la dispoziția Regelui Edward al VIII-lea.

Pe 6 ianuarie 1948, iahtul regal „Luceafărul” a fost naţionalizat și rebotezat „Răsăritul”. Era în spiritul unei lozinci a acelor vremuri, care dicta că „lumina vine de la Răsărit”.

În anii ’60, fostul iaht regal a fost rebotezat „Libertatea” și a fost acostat la cheu, la Galaţi. Acum era utilizat ca hotel și restaurant-plutitor. După 1990, nava a făcut parte din activele fostei reţele de restaurante SC Regal SA Galaţi.

Iahtul regal a avut, în timp, mai multe denumiri: Nahlin, Luceafărul, Răsăritul, Libertatea și iar Nahlin

În 1998, prin ordinul ministrului Culturii, Ion Caramitru, fostul iaht regal al Casei Regale a României, dar și al Casei Regale a Marii Britanii, a fost clasificat în Categoria juridică „Tezaur” a Patrimoniului Cultural Național.

Decizia ministrului Ion Caramitru era justificată de istoria acestei nave, la bordul căreia s-au întâmplat multe. Au fost povești mai mult sau mai puțin fericite, inclusiv un episod având unele conexiuni cu subiectul filmului „Discursul Regelui”. Ne vom rezuma la datele comunicate de Ministerul Culturii în legătură cu odiseea postdecembristă a fostului iaht regal.

Ministrul Culturii Ion Caramitru a încercat să țină în țară iahtul regal, clasificându-l în categoria juridică „Tezaur”

Iahtul «Libertatea» a fost clasat în categoria juridică «Tezaur» a Patrimoniului Cultural Național mobil prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 3041/14.07.1998. Clasarea iahtului a fost aprobată în ședința Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor din data de 18.05.1998, având la bază procesul-verbal al comisiei de expertiză încheiat în  data de 27.04.1998  la Muzeul de Istorie Galați. Nava era în proprietatea SC Regal SA Galați”.

Se spunea în răspunsul Ministerului Culturii la o cerere de clarificare a situației navei.

Statul român, prin FPS și FPP Moldova, a vândut fostul iaht regal la prețul de 265.000 de dolari

După includerea în Categoria „Tezaur”, se părea că fostul iaht regal își va recâștiga prestigiul de odinioară. Era simbolul Galațiului și autoritățile aveau planuri pentru a-l restaura. Directorul Combinatului Siderurgic, Dumitru Nicolae, anunța că pune la dispoziție gratuit tabla navală pentru înlocuirea bordajului. Directorul Șantierului Naval Galați, Ion Mocanu, promitea executarea, tot gratuită, a lucrărilor.

Dar, surprinzător, deși era inclusă în categoria „Tezaur”, nava a fost scoasă la vânzare de „proprietarii” ocazionali. Erau directoarea rețelei de restaurante SC Regal SA Galați, Elena Trandafir, și acționarii Regal SA. Acești acționari erau sucursala FPS, condusă de Horia Axinte, și sucursala FPP Moldova, condusă de Mugurel Trandaf.

Controverse pe preț: 265.000 de euro fără TVA pentru o epavă sau pentru un iaht?

La licitaţia care a avut loc pe 16 decembrie 1998 a fost un singur participant, compania engleză Edminston Company Ltd. A și câștigat, oferind o sumă ridicolă pentru o navă maritimă, de 265.000 de dolari, fără TVA.

Pentru că vânzarea navei aflate în Patrimoniul Cultural Național era infracțiune și se putea lăsa cu ani grei de închisoare, înainte de organizarea licitației, directoarea SC Regal SA a dat în judecată Ministerul Culturii, solicitând scoaterea navei din categoria „Tezaur”. Curtea de Apel Galați a respins acțiunea prin sentinţa nr. 37/25.02.1999, pronunţată în dosarul nr 841/1998.

Iahtul regal, cu statutul în cădere liberă din perioada comunistă. Sub numele „Libertatea” era restaurant-plutitor

Iahtul regal, având statutul în cădere liberă, în perioada comunistă. Sub numele „Libertatea”, era restaurant-plutitor

S-a ajuns la o situație tipică acelor vremuri. În februarie 1999, Ministerul Culturii a câștigat procesul, iar nava „Libertatea” a rămas în continuare inclusă în categoria „Tezaur”. Era sentința definitivă și irevocabilă a Curții de Apel Galați. Numai că, în decembrie 1998, fostul iaht regal fusese vândut la prețul de 265.000 de dolari.

Ministrul Ion Caramitru a cerut anchetarea tranzacției ilegale cu iahtul regal, dar Poliția și Parchetul „au pus batista pe țambal”

Ministrul Culturii, Ion Caramitru, a depus mai multe plângeri penale, cerând anchetarea organizatorilor licitației ilegale. Poliția și Parchetul Tribunalului Galați însă au dispus scoaterea de sub urmărire penală a celor trei directori „afaceriști” pe banii statului. Respirau ușurați Elena Trandafir, Horia Axinte și Mugurel Trandaf.

„La data de 28 decembrie 1998, Ministerul Culturii a formulat o plângere la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Galaţi, împotriva SC Regal SA, având ca obiect modul de organizare a licitaţiei, plângere înregistrată cu nr. 6115. Dosarul a fost transmis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi care, prin adresa nr. 129/22.04.1999, a informat Ministerul Culturii că s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a persoanelor care au organizat licitaţia, întrucât faptei îi lipsesc elementele constitutive sub aspectul vinovăţiei şi al pericolului social, cerute de legea penală.

O epavă cu valoare istorică…

 Ministerul Culturii a formulat plângere împotriva Ordonanţei nr. 129, solicitând reluarea urmăririi penale. Pe 28 iunie 1999, Ministerul Culturii a fost înştiinţat că s-a respins ca nefondată plângerea, constatându-se că s-a dispus în mod corect scoaterea de sub urmărire penală a persoanelor care au organizat licitaţia”, au mai precizat reprezentanții Ministerului Culturii.

Edminston & Company Ltd a obținut scoaterea navei din țară pentru un an, la reparații în Marea Britanie

A trecut la atac și compania care cumpărase fostul iaht regal. Edminston & Company Ltd a formulat mai multe cereri de scoatere a navei „Libertatea” din Categoria „Tezaur”. Acestea însă au fost respinse, pe rând. Mai întâi, de Curtea de Apel Constanța, prin sentința nr. 85 în dosarul 1.404/1999. Apoi, prin Hotărârea nr. 1/22.11.2001 a Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor.

În aceste condiții, cumpărătorul a cerut aprobarea scoaterii din țară a fostului iaht regal pentru o perioadă de un an. Motivul era pentru reparații la șantierul la care fusese construită nava pe la 1930.

Un motiv real

 „Edminston & Company Ltd, în calitate de proprietar, a solicitat Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor eliberarea avizului de export temporar în vederea restaurării iahtului, la Şantierul Naval Even Port Royal din Marea Britanie, unde a fost construită nava. În baza documentaţiei înaintate, având în vedere avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor din ședința din 15.09.1999 precum și Certificatul de export temporar nr.131/17.09.1999 s-a emis Ordinul ministrului Culturii nr.2042/24.09.1999 prin care se aproba părăsirea teritoriului național al României a vasului”.

Iahtul regal și-a redobândit prestigiul de odinioară după ce firma britanică a investit în el 44 de milioane de lire sterline

Iahtul regal și-a redobândit prestigiul de odinioară după ce firma britanică a investit în el 44 de milioane de lire sterline

Ministerul Culturii, condus Ion Caramitru, nu se putea opune acestei cereri, care era una rezonabilă. Oricum, nava urma să se întoarcă în România în anul 2000. În aceste condiții, nava „Libertatea” a fost remorcată la Constanța, unde au fost tăiate catargele. Corpul iahtului a fost plasat pe o navă de mare tonaj, care l-a transportat în Marea Britanie.

Ministrul Culturii din Guvernul Năstase, Răzvan Theodorescu, a aprobat declasificarea navei și exportul definitiv în Marea Britanie

După alegerile din anul 2000, schimbare de guvern.

La Palatul Victoria s-a instalat Guvernul Năstase, în care ministru al Culturii era Răzvan Theodorescu. Au fost schimbări importante și în cazul fostului iaht regal. În primul rând, nava a fost transferată de la Direcția pentru Cultură din Galați la aceea din Constanța.

La Galați, nava fusese simbolul orașului. La Constanța, nu îi simțea nimeni lipsa.

Au fost emise mai multe certificate de prelungire a exportului temporar. Ultimul, nr. 219/22.04.2002, prelungea „exportarea” iahtului până pe 5 septembrie 2002. Dar înainte de termenul la care Edminston & Comp trebuia să aducă nava în România, s-a întâmplat ceva. Și anume, Ministerul Culturii a acceptat cererea Edminston de declasare a navei.

Așa a plecat din România fostul iaht regal, o epavă pe care firma care l-a luat spre „adopție și îngrijire” dăduse 265.000 de euro

Așa a plecat din România în 1999 fostul iaht regal, o epavă pe care firma din Marea Britanie care l-a luat spre „adopție și îngrijire” dăduse 265.000 de euro

Pe 8 iulie 2002, Ministerul Culturii, condus de Răzvan Theodorescu, a transferat nava „Libertatea”, respectiv fostul iaht regal „Luceafărul”, din Categoria „Tezaur” în Categoria „Fond” a Patrimoniului Cultural Național și – potrivit precizărilor Ministerului Culturii – nemaifiind un bun din tezaurul țării, ci unul de mai mică importanță, dispărea obligația de a fi readus în România.

„Ca urmare a solicitării de declasare a vasului «Libertatea», adresată de către dl Nicholas Edminston, în calitate de președinte al firmei Edminston & Company Ltd. Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor a hotărât trecerea vasului «Libertatea» din categoria juridică «Tezaur» în categoria juridică Fond, prin Hotărârea nr. 2/08.07.2002”.

A fost declasificat pentru a putea fi scos definitiv din țară

A fost emis Ordinul ministrului Culturii (Răzvan Theodorescu – n. red.) nr. 2600/17.07.2002. Prin acest ordin, vasul «Libertatea» , aflat în proprietatea Edminston Company Ltd, trece din categoria juridică «Tezaur» în categoria juridică Fond. A patrimoniului cultural național.

Tot în acest ordin se spune ce trebuie să se facă pentru aprobarea exportului definitiv al vasului. Și anume, proprietarul se va adresa Direcției pentru Cultură a județului Constanța”.

A fost o simplă formalitate ca Edminston & Company Ltd să ceară Direcției pentru Cultură Constanța exportul definitiv al fostului iaht regal „Luceafărul”.

Fostul iaht regal „Luceafărul”, revenit la numele „Nahlin”, este pe locul 7 în „Top 10 Largest Classic Yachts in The World, după cel al lui Onassis

Până la urmă, soarta fostului iaht regal „Luceafărul” a fost mai bună decât perspectivele din România. A fost reparat și restaurat prin investiții de 44 de milioane de euro.

A fost înregistrat sub pavilion britanic, cu primul nume, „Nahlin”, și naviga iarăși pe mările lumii. A fost clasificat pe locul 7 în „The top 10 largest classic yachts in the world”. Topul celor mai luxoase iahturi din lume.

Este în clasamentul iahturilor de lux, alături de iahtul „Cristina O”, al celebrului armator grec Aristotel Onassis, aflat pe locul 6.

În această companie selectă mai sunt iahturile unor case regale din Europa, ale unor magnați celebri sau șeici arabi.

În final, ne putem mândri că unul dintre cele mai luxoase iahturi a fost iahtul Casei Regale a României. Asta, în perioada interbelică. Apoi, vreo 50 de ani a fost restaurant-plutitor pe Dunăre, la Galați.

Reper restaurat pe iahtul regal. Un final fericit.

Reper restaurat la prova pe iahtul regal. Un final fericit.

Dar dincolo de toate astea, rămâne problema de bază. Și anume, celor care ne conduc nu prea le pasă de categoria „Tezaur” a Patrimoniului Cultural Național. Aceștia, decât să restaureze și să pună în valoare aceste comori, mai degrabă le exportă.