Iași, acum 82 de ani

Au trecut 82 de ani de la un eveniment întunecat al istoriei României, unul despre care se vorbește puțin și din care putem trage învățăminte.

Marele vinovat pentru masacrul ce a avut loc în Iași, între 27 și 30 iunie 1941, cunoscut sub numele de Pogromul de la Iași, este mareșalul Ion Antonescu, un personaj foarte drag inimii multor români. Individul a fost sinistru, un militar limitat, iar regimul său se face vinovat de atrocități, depășite doar de cele naziste.

Ion Antonescu și armata sa, armata română!, au pe conștiință crimele din Transnistria, de la Odesa, de la Iași etc. Sute de mii de oameni omorâți. Regimul acesta a împins armata română la distrugere, la Stalingrad. Nu există niciun patriotism atunci când îți bagi țara în mormânt, vezi Antonescu, Dej, Ceaușescu și alți corifei roșii de după 1989… Nu stă în picioare nici prostia că era vreme de război și că trebuia o mână forte. Zi-le asta ălora de au murit aiurea, evrei, țigani etc… El nu utiliza termenul de ”soluție finală” ci ”curățirea terenului”…

Iubitorii legiunii și ai mizerabilului Ion Antonescu își amplifică discursul pe zi ce trece iar din coconul pe care l-au sădit în tăcere ani de-a rândul au răsărit creaturile antisistem. Se vântură un așa-zis pământ strămoșesc, așa-zisele tradiții, un trecut extraordinar și eroic, o ortodoxie devenită ideologie, o unicitate axiomatică a românismului etc. De fapt e o gargară de tâmpit proștii și de cules masă electorală. Am avut un trecut deloc fabulos, ci doar decent, n-am dus-o mai bine din punct de vedere economic și al siguranței ca acum, suntem stat laic și orice amestec al ortodoxiei primordiale în discursurile publice e de fapt un populism grețos. Avem o pondere uriașă de analfabeți funcționali, dar în trecut ponderea de analfabeți punct era și mai înfiorătoare. E un progres, doar că minor. Prostiile alea mai sus nu fac decât să lâncezească educația…

Pogromul de la Iași a fost pus la cale și dus la îndeplinire de autoritățile române, cu știrea comandamentului armatei naziste cantonate în oraș. Ulterior, rapoartele întocmite de autoritățile antonesciene au fost falsificate, responsabilitatea planificării și executării masacrului fiind atribuită părții germane.

Probabil sunt voci care vor să scoată basma curată armata română. Să rămână voci și să se umple de penibil. Notăm aici câteva dintre corifeii crimelor de la Iași: Regimentele 13 Dorobanți și 1 Transmisiuni din Divizia 14, Garnizoana Iași, sub comanda colonelului Constantin Lupu și a comandantului Batalionului de jandarmi din oraș, maiorul Schipor, Jandarmeria județului: colonelul Gheorghe Bădescu, comandantul Jandarmeriei din Moldova și din județ, adjunctul său, locotenent-colonelul Nicolescu-Coca, și maiorul Vasiliu, comandantul Legiunii mobile de jandarmi, Poliția civilă etc.

Miile de evrei care au supraviețuit masacrului de la Chestură au fost duși la gară fiind umiliți, jefuiți, și bătuți înainte de a fi înghesuiți în vagoane de marfă închise ermetic. Un tren a fost trimis spre Călărași, cu 5.000 de oameni înghesuiți în el. După 7 zile s-a întors la Iași, cu vreo 1.000 de supraviețuitori. Alt tren a fost trimis la Podul Iloaiei și din cei 2.700 de ”pasageri” au mai supraviețuit 700.

Nu se știe cu exactitate câți oameni au murit în timpul progromului, probabil au fost 13.000.

Pogromul de la Iași reprezintă o pagină întunecată din istoria noastră și din istoria umanității. Ce învățăminte trebuie să tragem din acest eveniment tragic: și ne oferă mai multe învățăminte importante:

1. Combaterea antisemitismului: Pogromul de la Iași este un exemplu brutal al efectelor devastatoare ale antisemitismului și urii împotriva unei comunități. Trebuie să ne confruntăm cu aceste ideologii discriminatorii și să promovăm toleranța și respectul față de toate grupurile etnice și religioase.
2. Drepturile omului și democrația: Pogromul de la Iași subliniază importanța respectării drepturilor omului și a valorilor democratice. Este crucial să apărăm și să promovăm egalitatea, libertatea și justiția pentru toți oamenii, indiferent de originea lor.
3. Importanța educației și conștientizării: Pentru a preveni repetarea tragediilor din trecut, este esențial să educăm oamenii despre istoria și impactul evenimentelor precum pogromul de la Iași. Trebuie să cultivăm înțelegerea și empatia față de suferința altora și să promovăm o cultură a păcii și a respectului reciproc.
4. Responsabilitatea individuală și colectivă: Fiecare individ are responsabilitatea de a se opune urii și violenței și de a acționa în favoarea drepturilor umane și justiției. Este important să fim vigilenți și să nu tolerăm discriminarea sau violența împotriva oricărei comunități.
5. Importanța memoriei și comemorării: Pogromul de la Iași și alte atrocități trebuie comemorate și amintite pentru a asigura că astfel de evenimente nu vor fi uitate și pentru a onora memoria victimelor. Prin învățarea din trecut, putem construi un viitor mai bun și mai tolerant.

Aceste învățăminte sunt relevante nu numai în contextul pogromului de la Iași, ci și în lupta noastră continuă împotriva intoleranței, discriminării și violenței în toată lumea.

Din păcate, naivitate, uitare, neștiința, nedorința de a afla mai multe despre istoria noastră sunt coconii din care răsar azi idei despre care le credeam duse. Politicieni, persoane din spațiul public, și chiar galeria zisă Uniți sub tricolor au discursuri naționaliste, șoviniște, desprinse din perioada interbelică.