Iași: Ce simte și ce ne transmite un copac „traumatizat” de oameni și de tehnologie

Expoziţiile inedite organizate la Romanian Creative Week vor aduce răspunsuri din lumea ştiinţei, cum ar fi, spre exemplu, ce simte un copac aflat în mijlocul unei zone poluate şi cum ne transmite suferinţa sau nemulţumirea sa.

O instalaţie creată de Ioana Vreme-Moser, artist audio-vizual, şi adusă la Grădina Botanică din Iaşi, ca parte din expoziţia Incantatio Mundi, în cadrul Romanian Creative Week 2022, încearcă să răspundă la întrebarea „ce simte şi ce ne transmite un copac „traumatizat” de oameni şi de tehnologie?”.

„Copacii au un câmp electromagnetic, comunică între ei, fac schimb de electricitate şi de nutrienţi. La începutul secolului XX, un cercetător a descoperit că arborii se comportă ca nişte antene radio. Chiar pot fi folosiţi pentru a transmite sau recepta unde radio. M-a inspirat această descoperire şi am creat un aparat care stă pe copac şi efectiv preia radiaţiile pe care arborele le receptează în mod natural. Cum ar fi undele transmise de telecomunicaţiile umane, de exemplu, inclusiv wi-fi”, a explicat Ioana Vreme-Moser cum funcţionează instalaţia sa pe care a numit-o „Arborea Receptors”.

O spirală care înconjoară trunchiul copacului şi percepe ce simte copacul în ceea ce priveşte interferenţele electromagnetice.

19:37, 20.12.2024 • Justitie

Bărbat reținut de DNA Iași pentru trafic de influență. Ce sume uriașe a primit de la o femeie

20:29, 12.12.2024 • ACTUALITATE

Un instalator din Iași a dat lovitura: 320.000 de euro câștigați la Loto 6/49. „Am luat 15 numere și mulțumesc lui Dumnezeu” (VIDEO)

„Funcţionează ca o bobină care, prin inducţie, preia câmpul electromagnetic de pe trunchi, care este demodulat şi amplificat în sunet. Ca să îl putem auzi. Sunetele se schimbă în funcţie de locul unde se află copacii. La Timişoara, le-am pus într-o intersecţie aglomerată. Era mult mai zgomotos. Era şi o staţie radio în apropiere şi se auzea aproape o muzică”, a spus Ioana Vreme-Moser.

Instalaţia din Grădina Botanică din Iaşi este doar o parte din expoziţia Incantatio Mundi. O altă parte se desfăşoară la Baia Turcească, unde publicul are ocazia să descopere, bine integrat în spaţiul aflat încă în şantier, şi SinCronia.

Cele două evenimente au strâns la Iaşi lucrările impresionante ale 13 artişti independenţi şi a trei studiouri din România, SUA, Marea Britanie, Belgia, Norvegia şi Danemarca.

„De ce Incantatio Mundi? Pentru că vrem să revrăjim lumea. De multe secole încoace, se pierde această vrajă, se pierd resurse, se distruge mediul. În tot acest context, ne-a inspirat artista americană Abigail Doan, care are o lucrare chiar aici, la Baia Turcească, când s-a întrebat ce facem cu misterul. Ne oprim în faţa naturii virgine, ne minunăm şi ne aduce alinare în corp şi suflet, dar ne întrebăm unde mai putem recrea această vrajă dacă sufletul pierde tot, se goleşte? Putem să o recreăm, să o conservăm cumva, să o regenerăm?”, este întrebarea retorică adresată de Marlene Herberth, curator al Incantatio Mundi, alături de Elene Viziteu-Ionescu.

În cadrul expoziţiei SinCronia, de la Baia Turcească, artistul nu este un personaj colectiv, dar arta lui se poate transforma într-un demers în jurul căruia se poate organiza o colectivitate.

„Mie îmi place să aleg pentru proiectele pe care le coordonez un singur cuvânt, care să înglobeze mai mult sens, cât de mult posibil. Am ales acum SinCronia pentru că sună clinic, e un concept din psihologia indiană, al sincronicităţii, dar şi o dimensiune pe orizontală, cu Sin -„păcat, împotriva regulilor”, şi Cronos – timp. Dar şi o a treia parte, conceptul politic de sincronicitate, care a început o dată cu Dinicu Golescu şi nu s-a terminat nici astăzi. Sincronicitatea este o boală cronică, ce ne bântuie de sute de ani. Acest proces nu s-a încheiat. Întrebarea este cu cine vrem să ne sincronizăm? Eu zic că trebuie să ne sincronizăm cu valorile Occidentale. Varianta cealaltă este mult mai riscantă, după cum se vede ce se întâmplă în Ucraina”, a explicat şi Marian Pălie, curatorul expoziţiei Sincronia, de la Baia Turcească.

În cadrul RCW 22, publicul se mai poate bucura de Heritage RE:CODED, una dintre cele mai mari surprize pregătite de organizatori pentru ediţia din acest an. Expoziţia propune publicului o experienţă audio-video inedită, realizată de studioul de design multidisciplinar Foraeva, fondat de designerul vestimentar Lana Dumitru şi de arhitectul Vlad Ţenu. Expoziţia va fi găzduită de Galeria Tonitza, din Iaşi.

Evenimentul este o incursiune în explorările digitale şi în procesele de design din culisele creării celebrei rochii din cristale Swarovski purtate pe scenă de către Bjork, dar şi prezentarea, în premieră, a unor ţinute virtuale, a unor experimente în „machine learning” şi tapiserii generate de AI (Inteligenţa Artificială). Expoziţia prezintă, totodată, şi materializarea acestor ample lucrări artistice, prin tehnologii noi, materiale şi procese digitale automatizate, precum printarea 3D.

One Single Shot, expoziţia de fotografie a ediţiei din acest an a RCW, curatoriată de Marian Pălie, este locul în care se întâlnesc frumuseţea şi meditaţia. Expoziţia, care poate fi vizitată până în 30 mai şi care este găzduită de Galeria Theodor Pallady, din Iaşi, provoacă publicul să reflecteze asupra unor întrebări, precum: Mai putem vorbi despre o serie de criterii estetice care pot despărţi valoric produsele fotografice? În fond, ce (mai) înseamnă o fotografie?

„One Single Shot nu îşi propune decât tangenţial să răspundă la aceste întrebări. Este mai degrabă o invitaţie, o călătorie, o provocare atât pentru fotografii invitaţi, cât şi pentru public. În acest context cultural al dictaturii imaginilor, mai putem surprinde – doar printr-o singură imagine – un subiect care să „reprezinte o invitaţie inepuizabilă la deducţie, speculaţie şi fantezie” „, arată curatorul expoziţiei.

Aflat la cea de-a doua ediţie, Romanian Creative Week este organizat de Federaţia Patronatelor din Industriile Creative (FEPIC), singura federaţie patronală reprezentativă la nivel naţional ce activează în sectorul Industriilor Creative din România.

Înfiinţată la Iaşi, în 2011, FEPIC a organizat, până în prezent, peste 50 de acţiuni de promovare naţională şi internaţională a industriilor creative româneşti. Alături de FEPIC, organizatori ai evenimentului sunt: Palas, Primăria Municipiului Iaşi, Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi, Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi, Universitatea „Al. I. Cuza”, Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” Iaşi, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi, Rodotex.