Iaşi: Proiect al TUIASI cu fonduri europene pentru combaterea dezinformării din mediul online, cu ajutorul blockchain şi IA

Un consorţiu condus de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi (TUIASI) îşi propune să combată dezinformările din mass media online cu ajutorul tehnologiei blockchain şi a Inteligenţei Artificiale (IA), printr-un proiect finanţat cu fonduri europene.

Coordonatorul proiectului, Cristian Nicolae Buţincu, şef de lucrări la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi, a declarat, pentru AGERPRES, că prin intermediul proiectului vor fi folosite cele mai noi tehnologii pentru a combate dezinformările făcute prin intermediul mass media.

Conform sursei citate, proiectul este derulat pentru o perioadă de nouă luni, cu fonduri europene, în cadrul programului de cercetare şi inovare Horizon 2020.

„Proiectul a luat naştere în cadrul Cluj IT, o organizaţie de tip cluster, care a venit cu propunerea de a vedea dacă putem găsi idei pentru competiţia TruBlo, un program de finanţare în cascadă pentru proiecte blockchain. TruBlo a fost dezvoltat în cadrul NGI (Next Generation Internet) şi face parte din programul de finanţare a Comisiei Europene, Horizon 2020. Noi, cei de la Universitatea Tehnică ‘Gheorghe Asachi’, am venit cu ideea de a crea un proiect pentru a lupta împotriva dezinformării din mass media. Le-a plăcut ideea, au mediatizat-o în cadrul clusterului, şi aşa ni s-au alăturat şi ceilalţi membri în proiect. Din acest consorţiu, pe lângă universitatea noastră şi Cluj IT mai face parte firma Zetta Cloud – care furnizează soluţii de IA pentru analiza conţinutului online şi înţelegerea profundă a acestuia. De asemenea, mai fac parte cei de la Cyber Dacians – o firmă din domeniul securităţii cibernetice cu experienţă în tehnici anti-dezinformare. Fondatorii acestei firme de securitate cibernetică sunt şi fondatorii unui think tank împotriva dezinformării care activează de cel puţin 5 ani. Din consorţiu face parte şi platforma de ştiri şi interfaţare media, Digitalio, care este la rândul ei un proiect Ştirile Transilvaniei”, a relatat coordonatorul proiectului.

21:32, 10.11.2024 • Sănătate

Iași: inimă artificială pentru nou-născuți și copii mici, controlată din telefon

06:04, 01.11.2024 • SOCIAL

Expoziția „Puterea leului. Istoria banilor în România”, organizată de BNR, la Iași

Intitulat „Lupta împotriva dezinformării utilizând tehnologii IA şi blockchain”, proiectul îşi propune să analizeze ştirile care apar în mediul online şi să detecteze cu ajutorul Inteligenţei Artificiale dacă ele conţin sau nu adevăr analizându-le autenticitatea, veridicitatea şi atribuind în cele din urmă scoruri de reputaţie atât ştirilor cât şi editorilor şi site-urilor care le publică sau găzduiesc.

„La nivelul platformei există mai multe module care sunt bazate pe componenta umană şi pe componenta de Inteligenţă Artificială. Partea de componentă umană, acel crowd winsdom, practic reprezintă agenţi umani care verifică ştirile folosind propriile tooluri (instrumente – n.r). Ei pot folosi şi instrumente furnizate de Inteligenţa Artificială dacă doresc. Fiecare validator uman va da un anumit scor pentru o anumită ştire. În paralel sunt şi module de IA care lucrează ca o federaţie. Aceste module de IA pot fi scrise de entităţi diferite. O parte vor fi scrise noi, alte module pot fi scrise de alte companii care dezvoltă IA. La rândul lor, acestea atribuie un scor de reputaţie ştirilor. Scorurile sunt agregate. La sfârşit sunt două scoruri: unul dat de IA şi unul care este dat de acel crowd winsdom, de mase. În momentul în care vedem anumite scoruri care sunt foarte diferite de cel votat de majoritatea componentelor, reputaţia respectivă va fi ajustată atât pentru persoanele care au făcut analiza, adică pentru componenta umană, cât şi pentru componentele de IA. Pe măsură ce scorul atribuit de o anumită entitate se apropie de scorul care este considerat adevărat, reputaţia acesteia creşte. Dacă scorul este foarte mult diferit, reputaţia va scădea. Această reputaţie, în timp, poate fi convertită în tokeni pe blockchain, care urmează să fie folosiţi în schimburi comerciale, monetizare, reclame”, a explicat coordonatorul proiectului.

Proiectul îşi propune să aibă o abordare similară celei existente în domeniul motoarelor de căutare. Conform lui Cristian Nicolae Buţincu, în proiect nu se va încerca să se impună o anumită platformă pentru siteurile şi agenţiile de ştiri, ci vor fi dezvoltate crawlere web specializate care vor prelua conţinutul şi ulterior îl vor indexa pe blockchain.

„Ştirile sunt preluate direct de pe siteuri. Nu obligăm siteurile să publice ştirile în cadrul platformei noastre. Şi atunci facem cum a făcut şi Google: scriem nişte crawlere specializate, crawlere web care ajung pe siteurile respective, scanează, preiau ştirile în sistemul nostru, le înregistrează în blockchain şi după aceea urmează analiza din partea validatorilor umani şi IA. De ce plasăm ştirile pe blockchain? Pentru că vrem să garantăm că validatorii (componenta umană, crowd wisdom, şi modulele de Inteligenţă Artificială – n.r.) văd exact aceeaşi ştire, iar pe de altă parte putem garanta că acea ştire s-a aflat pe siteul respectiv la un moment dat în timp şi a avut exact acel conţinut. Tehnologia blockchain exact asta garantează: imutabilitate – odată ce o informaţie a fost plasată în blockchain ea nu mai poate fi schimbată, trasabilitate – ştim cum a ajuns acea informaţie acolo şi ştim clar că nimeni nu a avut cum să o altereze. Odată ce ştirile ajung în blockchain, validatorii umani pot decide ce ştiri validează fiecare. Ideea este că acele componente de IA oricum vor valida ştirile pe măsură ce sunt preluate, dar la validatorii umani ar putea să dureze ore sau zile, în funcţie de cât de mulţi sunt implicaţi în platformă. Dacă sunt suficient de mulţi validatori umani, e foarte posibil ca şi componenta umană de validare să dea un scor într-un timp foarte scurt”, a explicat el.

Astfel, cititorul poate afla că ştirile care apar sunt plagiate, fake news sau dezinformează.

„E clar că plagiatul poate fi detectat imediat. Fake news-ul, dacă va dispărea sau nu la nivel de societate rămâne de văzut. Contează şi educaţia populaţiei, deoarece chiar dacă punem noi la dispoziţie foarte multe platforme sau mijloace prin care se poate verifica dacă o ştire este sau nu fake news, dacă acele instrumente nu sunt folosite la nivelul societăţii, atunci problemele rămân şi în continuare acel fake news şi dezinformarea vor face victime. Practic, în paralel trebuie să ai şi o societate educată şi să ai şi instrumente pe care să te poţi baza ca să evaluezi dacă o anumită ştire are sau nu dezinformare sau părţi de dezinformare la nivelul ei”, a precizat Cristian Nicolae Buţincu.

Tot cu ajutorul blockchain-ului şi al algoritmilor de analiză s-ar putea detecta nu doar dacă o ştire este fake news sau nu, cel puţin prin intermediul IA, ci se oferă şi posibilitatea de a afla şi calea, metoda, prin care acea ştire s-a propagat.

„De exemplu, o ştire a fost preluată de un anumit site pe care îl analizăm noi, după care a fost propagată/preluată pe alte cinci siteuri. Practic putem să spunem ‘ok, ştirea pe care tu ai citit-o aici a apărut acum două zile pe siteul A, a trecut prin siteul B, C, D şi a avut şi anumite schimbări de narativ. Nu multe, dar suficient de mari astfel încât să introduci o dezinformare într-o ştire aparent adevărată sau care a fost adevărată la bază’. Cei care analizează, cei din ‘crowd wisdom’, au posibilitatea să folosească şi astfel de instrumente pe care noi o să le dezvoltăm la nivelul componentelor IA din blockchain şi pot fi deschise, de asemenea, către toţi cei care, la rândul lor, vor să facă propria analiză”, a mai afirmat Cristian Nicolae Buţincu.