ÎCCJ, decizie radicală: stabilește prag pentru infracțiunea de conducere sub influența drogurilor, așa cum este la alcool

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a luat o decizie importantă și controversată privind infracțiunea de conducere după consumul de droguri. Potrivit hotărârii, simpla prezență a substanțelor psihoactive în organismul unui șofer nu mai este suficientă pentru întocmirea unui dosar penal. Este necesar ca autoritățile să stabilească și o concentrație minimă a substanței, capabilă să afecteze capacitatea de a conduce.

Detalii despre decizia ÎCCJ privind consumul de droguri și condusul

Prin această hotărâre, ÎCCJ a admis sesizările formulate de Curtea de Apel Brașov și Curtea de Apel Cluj, clarificând un aspect esențial al legislației rutiere. Instanța a stabilit că, pentru ca o persoană să fie considerată sub influența substanțelor psihoactive, trebuie îndeplinite două condiții:

1. Prezența substanței psihoactive în probele biologice – Analizele trebuie să identifice drogul în organismul șoferului.
2. Impactul asupra capacității de a conduce – Concentrația detectată trebuie să fie suficient de mare pentru a afecta abilitățile necesare conducerii unui vehicul.

19:39, 27.01.2025 • Justitie

Confiscarea specială în infracțiunea de camătă: o decizie importantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ)

18:27, 21.01.2025 • Justitie

Decizie definitivă de la ICCJ: Daniel Tudorache scapă de închisoare în dosarul diamantelor

Această interpretare schimbă abordarea față de infracțiunea prevăzută de articolul 336, alineatul (2) din Codul penal, care se referă la conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive:

„Admite sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov – Secţia penală în dosarul nr. 2769/338/2022, respectiv Curtea de Apel Cluj – Secţia penală și de minori în dosarul nr. 2889/219/2022, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”

O decizie cu implicații practice

Hotărârea ICCJ este obligatorie din momentul publicării în Monitorul Oficial și va schimba modul în care se aplică legea în astfel de cazuri. Până acum, simpla depistare a drogurilor în organism era suficientă pentru deschiderea unui dosar penal, indiferent de concentrație sau de efectele acestora asupra șoferului.

Acum, însă, polițiștii vor trebui să aibă și dovezi clare că substanța a afectat capacitatea de a conduce. Aceasta înseamnă că probele recoltate vor fi analizate mai atent pentru a determina concentrația exactă și potențialele efecte asupra conducătorului auto.

Nemulțumiri în rândul polițiștilor

Decizia a stârnit nemulțumiri în rândul polițiștilor, care consideră că noile cerințe vor complica procesul de aplicare a legii. Ei susțin că acest prag deschide ușa abuzurilor, în special în contextul serviciilor de medicină legală, unde interpretarea concentrațiilor ar putea deveni subiectivă.

Potrivit unor surse din poliție, există temeri că acest sistem ar putea depinde de „mărimea șpăgii”, iar rezultatele analizelor ar putea fi influențate de factori externi.

ICCJ a explicat că decizia sa este necesară pentru a elimina prezumția absolută conform căreia orice șofer cu urme de droguri în organism este automat considerat incapabil de a conduce. Instanța a subliniat că influența asupra capacității de a conduce trebuie demonstrată științific, mai ales că unele substanțe psihoactive pot rămâne în organism pentru perioade lungi de timp, fără a afecta în mod real abilitățile cognitive sau motorii ale individului.

Astfel, s-a considerat că o persoană poate avea urme de substanțe psihoactive în organism, dar acestea să fie într-o concentrație minimă, fără să afecteze capacitatea de a conduce.

„Dacă dispoziţia “aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive”, din cuprinsul infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive?”