Un expert în dezinformare explică cum acționează propaganda rusă în România. „Acum lucrează cu materialul clientului”
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/04/racheru2.jpg)
Rusia este în continuare prezentă în campania electorală prezidenţială din România, unde susţine activ candidaţi extremişti prin propagandă conspiraţionistă şi răspândirea fricilor, afirmă Ileana Racheru, expertă în spaţiul ex-sovietic şi în dezinformare.
Prin instalarea unui preşedinte extremist la Cotroceni, Rusia are trei obiective principale pe care speră să le atingă, explică Ileana Racheru: a) ţara noastră să oprească sprijinul pentru Republica Moldova, b) să oprească sprijinul pentru Ucraina, c) să vulnerabilizeze flancul estic al NATO. Adiţional, Kremlinul urmăreşte câştigarea unui nou pion în UE, după Orban la Budapesta şi Fico la Bratislava, pentru a slăbi din interior această organizaţie, mai spune expertul, într-un interviu acordat News.ro.
Aceasta susține că Rusia folosește o metodologie similară în România și în Republica Moldova, părând că Moscova experimentează mai întâi anumite modele în Moldova înainte de a le replica în România.
Manipularea prin frică
Ileana Racheru subliniază faptul că retorica propagandei ruse se bazează mult pe inducerea fricii în țările vizate.
„Prima chestiune este faptul că Rusia mizează foarte mult pe frică, pe inducerea unei frici de ceva. De exemplu, acum, atât în România, cât şi în Republica Moldova, frica principală este de război. A doua chestiune invocată este că România n-ar mai fi suficient de suverană, poporul român nu-şi mai exercită suveranitatea şi că suntem colonia Occidentului. A treia chestiune ar fi legată de faptul că tradiţiile româneşti, care ar avea rădăcini profunde şi s-ar revendica din ortodoxie, sunt reprimate de către Occident, care nu le respectă. Nici politicienii de la Bucureşti, instituţiile, care n-ar face altceva decât să implementeze agenda Bruxelles-ului, nu le respectă. Bruxelles-ul, despre care se afirmă nu este reprezentativ pentru că acolo nu decid instituţiile europene şi persoanele care sunt trimise să reprezinte statele membre, ci nişte birocraţi. Deci, frica este o temă centrală”, spune experta.
Candidații care se trezesc pro-europeni, dar apără valori tradiționaliste
Ileana Racheru arată cum mai mulţi politicieni pro-ruşi din Moldova – mulţi dintre ei consiliaţi chiar de specialişti FSB – s-au convertit în ultimii ani în adepţi pro-europeni. Aceşti oameni, proveniţi din Partidul Socialiştilor şi Partidul Comuniştilor, ambele controlate de Rusia, au înfiinţat noi formaţiuni politice autodeclarate pro-europene, dar care insistă pe apărarea valorilor tradiţionale, ortodoxie, familie, neutralitatea ţării, normalizarea relaţiilor cu Rusia etc. În acelaşi timp, toată lumea critică intenţia preşedintei Maia Sandu şi a partidului de guvernare PAS de a majora la 1% din PIB bugetul Armatei.
Pentru ca paralela cu România să meargă şi mai departe, Ileana Racheru relatează că, înainte ca ţara noastră să trăiască şocul absolut de la alegerile din 24 noiembrie 2024, minunea candidaţilor-surpriză care câştigă fără să fi auzit cineva de ei înainte s-a produs în Moldova.
Sunt invocate exemplele actualei başcane a Găgăuziei, Evghenia Guţul – despre care, după victorie, câteva zile absolut nimeni din presă nu a reuşit să găsească informaţii, pentru a afla cine era şi de unde venea – alegerile pentru Primăria din oraşele Bălţi şi Orhei.
După succesul din aceste poligoane de încercare, experimentul pare să fi fost mutat, câteva luni mai târziu, în România.
România a trecut în altă categorie, pe agenda Rusiei
Un alt element care atrage atenţia este acela că Rusia, prin comunicatul emis de SVR (agenţia de spionaj extern) în privinţa alegerilor prezidenţiale din România, a inclus ţara noastră într-o categorie din care până acum făceau parte doar statele ex-sovietice, pe care Kremlinul le consideră ca fiind de drept în sfera sa de influenţă.
„Aş zice că, pe de o parte, totuşi, serviciile ruseşti nu sunt atât de ignorante cu privire la modul în care Rusia este percepută de majoritatea populaţiei din România, şi anume în mod negativ. Şi m-am gândit prima oară că a fost un fel de dezicere de Călin Georgescu. În momentul în care serviciile secrete din Rusia îi iau apărarea, este clar că personajul respectiv este cumva pe lista neagră în opţiunile electorale ale acestei ţări”, mai spune Ileana Racheru.
Până acum, serviciile secrete ruseşti n-au emis niciodată comunicate despre alegerile interne din ţări membre UE. România e prima şi singura ţară unde au făcut acest gest rezervat, până de curând, Moldovei, Ucrainei şi altor ţări care au făcut parte din imperiul sovietic.
Are Rusia favoriți la prezidențialele din mai?
Întrebată dacă Rusia are oameni înscrişi în actuala cursă prezidenţială din România, Ileana Racheru a declarat că se îndoiește de acest lucru, dar crede că Moscova susține orice candidat care la un moment dat ar putea să îi slujească interesele, alimentând situația doar prin propagandă.
”Mă îndoiesc că Rusia ar fi pregătit un candidat pentru mult timp şi pentru competiţia electorală din România. Cred că, mai degrabă, Rusia a mizat pe altceva, şi anume a mizat pe propagandă foarte mult, pentru că ei cu propaganda ar atinge practic două state, atât România, cât şi Republica Moldova, având în vedere limba comună. Şi cred că Rusia ajută orice candidat despre care consideră că ar putea să îi facă jocurile sau să îi reprezinte interesele în momentul în care câştigă alegerile din România. Practic, Rusia lucrează cu oamenii locului şi îi alimentează, să spunem, doar prin propagandă. Contează pe X, Y sau Z”, mai spune experta.