Ilie Bolojan blochează o lege vitală: Actul normativ pentru reorganizarea administrației, retrimis Parlamentului

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a cerut reexaminarea unei legi esențiale pentru reforma administrației publice centrale, invocând o eroare procedurală majoră. Este vorba despre Legea pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 153/2024, prin care Executivul condus de Marcel Ciolacu a inițiat o amplă reorganizare a ministerelor și instituțiilor din subordinea Guvernului.

Bolojan susține că actul normativ trebuia adoptat ca lege organică, și nu ca lege ordinară, așa cum s-a întâmplat în Parlament.

Lege cu impact major, dar adoptată cu voturi insuficiente

OUG 153/2024 a fost emisă de Guvern la finalul anului trecut și viza o restructurare profundă a administrației centrale, inclusiv comasarea sau desființarea unor ministere. Deși Camera Deputaților a calificat legea de aprobare ca fiind organică, Senatul — cameră decizională în acest caz — a tratat-o ​​ca o lege ordinară și a votat-o ​​cu o majoritate simplă. Mai exact, legea a trecut cu 66 de voturi pentru, 51 împotrivă și 2 abțineri, din 119 senatori prezenți.

Bolojan atrage atenția că, potrivit Constituției, legile care privesc organizarea Guvernului sunt legi organice și, implicit, necesită votul majorității absolute din ambele Camere. În lipsa acestuia, legea este neconstituțională din punct de vedere procedural.

19:12, 16.04.2025 • POLITICĂ

Fiicele și fosta soție a lui Ilie Bolojan, vizate de Fisc: Somații pentru datorii fiscale

17:29, 09.04.2025 • ACTUALITATE

Ilie Bolojan: „Am încredere în Crin Antonescu”

Ce prevedea ordonanța de urgență

Conținutul normativ al ordonanței este unul cu impact profund asupra structurii Guvernului:

• Fuziune între ministere : Ministerul Muncii și Solidarității Sociale urma să absoarbă Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.

• Desființarea Ministerului Cercetării : Acesta ar fi fost împărțit între Ministerul Educației și noul Minister al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

• Înființarea Autorității Naționale pentru Cercetare : Noua instituție ar urma să funcționeze în subordinea Ministerului Educației și Cercetării.

• Reorganizarea atribuțiilor vicepremierilor : Se introduce o nouă funcție — vicepremier fără responsabilități — cu ități extinse asupra întregii structuri guvernamentale, inclusiv asupra instituțiilor cu impact bugetar.

• Transferul ADR : Autoritatea pentru Digitalizarea României ar urma să treacă de la Ministerul Cercetării la Ministerul Economiei.

Toate aceste modificări privesc direct structura executivă a statului, ceea ce încadrează legea în categoria celor organice conform articolului 73 alineatul (3) litera e) din Constituție.

Neconcordanțe între cele două Camere ale Parlamentului

În timp ce Camera Deputaților a calificat proiectul de lege ca fiind organic, Senatul — în calitate de cameră decizională — a considerat că actul are caracter ordinar. Această discrepanță de interpretare a permis adoptarea legii cu o majoritate simplă, în locul celei absolute, încălcându-se astfel exigențele constituționale pentru o lege de asemenea importanță.

Camera Deputaților a fost sesizată prima, iar Senatul a acționat ca for decizional, conform ordinii stabilite de Constituție în cazul legilor organice.

Consecințele deciziei lui Ilie Bolojan

Cererea de reexaminare transmisă Parlamentului de președintele interimar blochează temporar implementarea reformei. Pentru ca legea să fie aprobată corect, ea trebuie reintrodusă în circuitul parlamentar și adoptată cu o majoritate absolută — un scenariu nu foarte sigur în contextul unui climat politic tensionat și al echilibrului fragil din Senat.

Mișcare aduce o dublă provocare: pe de o parte, întârzie aplicarea reformelor administrative preconizate de Guvern, iar pe de altă parte, generează o potențială criză instituțională în cazul în care Parlamentul nu reușește să obțină necesarul pentru votul final.

Ilie Bolojan transmite astfel un semnal clar privind respectarea riguroasă a normelor constituționale în procesul legislativ. Argumentul central al cererii sale este că organizarea Guvernului, prin natura sa, ține de „regimul instituțiilor fundamentale ale statului” și, ca atare, nu poate fi tratată cu superficialitate din punct de vedere procedural.