Ilie Bolojan, declarații de ultimă oră de la Paris, despre securitatea de la Marea Neagră
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/03/big_declaratii_euco_20_mart_2025-3-BOLOJAN.jpg)
O reuniune crucială a șefilor de Armată din țările care vor să ajute Ucraina a avut loc joi, la Paris.
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a declarat că România va susține în continuare Ucraina, deoarece statul ucrainean ține războiul la distanță.
Coordonarea cu SUA în ceea ce privește asigurarea păcii în Ucraina este importantă, a subliniat președintele țării, și menținerea sancțiunilor se va păstra în continuare, iar pacea trebuie să fie robustă și nu temporară.
Unul dintre punctele esențiale discutate a fost acordul de încetare a focului de la Marea Neagră, stabilit pentru o perioadă de 30 de zile. Țările prezente au convenit să susțină în continuare sprijinul pentru Ucraina și întărirea flancului estic. În ceea ce privește partea de monitorizare privind acest armistițiu de 30 de zile la care s-a ajuns, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înțelegeri în acest sens, întrucât înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiții importante, iar o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că portul Constanța este cel mai important port la Marea Neagră.
România are un grup de lucru care pregătește prioritățile țării și analizează capacitatea și disponibilitatea companiilor private astfel încât din ceea ce se va achiziționa să fie produs, o mare parte, în România.
România va participa la acest grup de lucru. Prin infrastructura pe care o are, radare, drone, poliția aeriană, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, noi vom colabora în așa fel încât acest acord să fie respectat, pentru că o zonă sigură la Marea Neagră, care garantează navigația pentru toate navele, este un lucru bun pentru comerțul și pentru dezvoltarea în această zonă.
Acordăm sprijin, în continuare, pentru Ucraina
Așa cum v-am spus, un punct important a fost asigurarea sprijinului în continuare pentru Ucraina și pentru întărirea flancului estic. România are un interes strategic să susțină în continuare Ucraina, pentru că fără o astfel de susținere există riscuri de cădere a frontului și, practic, ucrainenii, prin ceea ce fac, apărându-și cetățenii și teritoriul, țin pericolul la distanță. Orice fel de situație în care Ucraina are o cădere ar însemna complicații importante și o înaintare înspre zona de vest pe care nici Europa și nici România nu și-o dorește.
În acest sens, ajutoarele care au fost stabilite la consiliul de săptămâna trecută vor fi asigurate în continuare și se va colabora pentru întărirea flancului estic, a subliniat Bolojan.
Coordonarea împreună cu Statele Unite ale Americii pentru pacea în Ucraina
Un alt punct important a fost coordonarea împreună cu Statele Unite ale Americii în problemele care țin de asigurarea păcii în Ucraina. Asta înseamnă că aceste această coordonare este foarte importantă, pentru că ea ține atât de ceea ce se întâmplă până la ajungerea la un acord de pace, menținerea sancțiunilor, care este o chestiune importantă și pe care țările care au fost azi prezente doresc să le mențină în continuare ca un factor de descurajare a Rusiei și de asemenea, măsurile post-ajungere la un acord, măsurile asiguratorii, în așa fel încât să existe garanții suficient de puternice, pentru că acest acord nu este doar o fază temporară între două războaie și este o pace robustă care asigură atât Ucraina, cât și Europa.
Vom participa ca țară de tranzit, de hub
Un alt subiect abordat a fost cel al forțelor de garantare a păcii. Forțele, potrivit lui Ilie Bolojan, nu ar fi desfășurate în zona liniei de front, ci ar putea fi localizate pe flancul estic sau la o distanță considerabilă de front, în Ucraina.
România nu va trimite niciun militar român în Ucraina. Totuși, într-o situație ipotetică, în cazul în care se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre un posibil plan privind forțele care ar putea asigura o astfel de garanție.
Tranzitarea forțelor nu se va putea face decât și prin România, cel puțin cele prin zona de sud. Din acest punct de vedere vom participa ca țară de tranzit, de hub, la aceste discuții, în așa fel încât statul major să știe care ar putea fi aceste planuri, pentru ca dacă se ajunge într-o astfel de ipoteză să putem fi pregătiți cu partea de infrastructură logistică.
Îmbunătățirea industriei de apărare europeană
Un alt lucru pe care țările l-au abordat la această întâlnire a fost îmbunătățirea industriei de apărare europeană și creșterea capabilităților militare și în acest sens, practic a fost o continuare a discuțiilor de săptămâna trecută de la Consiliul European.
Grup de lucru
Noi am făcut un grup de lucru la nivelul țării noastre. A fost o primă întâlnire în această săptămână. La acest grup de lucru participă reprezentanții ministerelor care au responsabilitate în domeniul industriei de apărare Ministerul Economiei, de exemplu, Guvernul, Ministerul Apărării, în așa fel încât să pregătim prioritățile noastre, să vedem care sunt capacitățile industriale pe care le putem integra în lanțul valoric al industriei de apărare, să vedem care este disponibilitatea, inclusiv din partea companiilor private, pentru că avem și acest domeniu în România de a intra în astfel de proiecte, în așa fel încât pe teritoriul țării noastre, din ceea ce vom achiziționa în plan militar, pentru a crește capacitatea de apărare a României, să se producă un număr cât mai mare din componentele pe care le vom achiziționa, pentru că asta înseamnă investiții în economia românească, înseamnă locuri de muncă și transfer de tehnologie.
Concluzia – a conchis președintele interimar al României – reuniunea de astăzi a fost cea de acțiune unitară, de angajament pe securitate și de acțiune coordonată împreună cu Statele Unite ale Americii. Acestea au fost principalele elemente de la reuniunea de astăzi.
Amintim că liderii europeni au fost convocați de președintele Franței, Emmanuel Macron, chiar după summitul Consiliului European de săptămâna trecută, pentru a face un plan concret de acțiune prin care să fie apărate interesele Kievului.