Ilie Bolojan explică de ce nu candidează la prezidențiale. Crede că avea șanse de reușită: Țara asta are nevoie de stabilitate politică

Ilie Bolojan, președintele interimar, a transmis un mesaj clar și realist despre nevoile României: stabilitate și oameni competenți în funcții. Acesta a detaliat provocările uriașe ale momentului și a explicat de ce a ales să nu candideze la alegerile prezidențiale, deși, în opinia sa, avea șanse reale de victorie.

Bolojan, desore o clasă politică fragmentată

Bolojan a atras atenția asupra unei realități îngrijorătoare: lumea politică este complet pulverizată. Potrivit lui, niciun partid din Parlament nu mai reușește să depășească pragul de 25% din voturi, ceea ce face imposibilă formarea unei majorități fără alianțe largi. Și nu alianțe oarecare, ci între formațiuni care în campaniile electorale s-au atacat violent și și-au creat relații de dușmănie.

În viziunea sa, această fragmentare politică îngreunează enorm construirea unui guvern solid, capabil să treacă reforme majore și să gestioneze crizele. Fără o masă critică politică formată din oameni serioși și dedicați, România riscă să se afunde într-un cerc vicios al instabilității.

„Pentru a scoate ţara din zona asta complicată bugetară în care este, avem nevoie de o masă critică politică. Lumea politică este pulverizată. Gândiţi-vă că niciun partid nu are o cotă mai mare de 25% în Parlament. Ca să faci o majoritate, trebuie să aduci cel puţin trei partide. Vă puteţi imagina să aduci nişte partide care s-au contrat în campanie, care au tot felul de duşmănii?!”, a declarat, sâmbătă, Ilie Bolojan, într-o emisiune la Prima TV.

22:05 • ECONOMIE

Avertismentul lui Ilie Bolojan despre economia țării: „Sunt trepidaţii care ne pot duce către recesiune”

21:05 • POLITICĂ

Ilie Bolojan, despre documentele CSAT referitoare la anularea alegerilor din 2024: „Viitorul preşedinte al României nu are decât să ceară toate rapoartele”

O candidatură sacrificată pentru binele țării

Un alt punct esențial în discursul lui Bolojan a fost legătura dintre viitorul președinte al țării și majoritatea parlamentară. El a subliniat că fără o colaborare reală între cele două centre de putere, România va intra rapid într-o perioadă de mari complicații, în primul rând bugetare, care mai apoi se vor transforma inevitabil în crize economice și în scăderea nivelului de trai.

Bolojan avertizează că indiferent cine va ocupa fotoliul prezidențial și indiferent cine va controla Parlamentul, fără dialog și compromis politic responsabil, România va plăti un preț mare.

„Dacă în perioada următoare nu va fi o stabilitate politică, nu va fi o colaborare bună între preşedintele României, indiferent cine este el, ca să ne înţelegem bine, şi majoritatea, indiferent care este ea, credeţi-mă, e doar o problemă de timp până România va avea nişte complicaţii foarte mari, prima dată bugetare, care după aceea vor degenera în economic şi în câştigurile oamenilor”, a afirmat Bolojan.

În ceea ce privește propria sa posibilă candidatură, Ilie Bolojan a făcut o declarație care a surprins pe mulți. El a spus că, teoretic, ar fi putut câștiga alegerile prezidențiale, însă a ales să nu intre în cursă pentru că victoria sa ar fi lăsat în urmă o coaliție de guvernare făcută praf.

A făcut o comparație sugestivă, spunând că o asemenea victorie ar fi fost o „victorie a la Pirus”: adică o victorie inutilă, costisitoare, care ar fi adus mai degrabă un dezastru politic decât un progres real pentru România.

În opinia lui Bolojan, țara nu are nevoie doar de oameni care să ocupe funcții înalte, ci de echipe întregi de profesioniști: președinți, premieri, miniștri, secretari de stat și șefi de agenții, toți dedicați reformelor și capabili să pună bazele unei dezvoltări sustenabile:

„Dacă aş fi candidat, e posibil să fi câştigat alegerile, dar aveam o coaliţie făcută praf. Ştiţi, e o expresie, victorie a la Pirus, rămâi cu elefantul, rămâi cu funcţia, dar ţara asta nu are nevoie ca un om să fie pe funcţie.

Ţara asta are nevoie totuşi de stabilitate politică, de cât mai mulţi oameni buni pe funcţiile de decizie importante, preşedinte, premieri, miniştri, secretari de stat, şefi de agenţii, care la rândul lor să creeze echipe bune în locul lor şi să facă politici publice care să genereze dezvoltare”