Ilie Bolojan, președintele-interimar pe care politicienii îl detestă… și tocmai de aceea România are nevoie de el

Într-o țară unde politica e sinonimă cu impostura, corupția și tranzacționarea influenței, un om ca Ilie Bolojan este o anomalie. De mâine, România va avea un președinte-interimar care nu doar că nu e șantajabil, dar nici măcar nu încearcă să își vândă imaginea pe taraba populismului ieftin. Nu promite marea cu sarea, nu ține discursuri siropoase și, mai ales, nu joacă după regulile putrezite ale sistemului.

Și exact asta îl face atât de periculos pentru cei obișnuiți să controleze România din umbră.

ilie_bolojan_inquam_photos_octav_ganea

08:02 • POLITICĂ

Klaus Iohannis își încheie azi mandatul cu mare fast. Ce se pregătește la Palatul Cotroceni

14:57 • POLITICĂ

Ilie Bolojan preia funcția de președinte interimar al României

Un președinte care deranjează – și asta e bine!

Bolojan este detestat chiar și de mulți dintre colegii săi de partid. De ce? Pentru că nu se încadrează în tiparul clasic al politicianului român. Nu face afaceri dubioase, nu își pune „oamenii de casă” în funcții cheie și nu tolerează incompetența. Pentru că, așa cum a demonstrat la Oradea, știe că statul poate funcționa dacă e condus ca un organism sănătos, nu ca o pradă de partid.

Este genul de lider care, dacă i s-ar oferi o combinație avantajoasă pe persoană fizică, ar refuza-o din principiu. Și asta îi face pe „băieții deștepți” să tremure.

Întrebarea este: cât va putea rezista acest om în vârful statului, fără să fie atacat din toate părțile?

Lupii sistemului își ascut colții

Nu trebuie să fim naivi. Atacurile vor veni și vor fi crunte. Vor fi orchestrate din interiorul PNL, unde mulți așteaptă momentul să-l îngroape definitiv. Vor veni din partea PSD, unde Bolojan este văzut ca un pericol tocmai pentru că e „greu de lucrat cu el”. Vor veni din partea rețelelor mafiote, deranjate de ideea unui președinte care nu răspunde la comenzi.

Vor încerca să-l discrediteze, să inventeze scandaluri, să-l transforme în inamicul public numărul unu. Îi vor ataca trecutul, îi vor scormoni biografia în căutare de „bube”, iar dacă nu vor găsi nimic, vor inventa. Pentru că nimeni nu trebuie să creadă că în România poate exista un om politic neșantajabil.

Poate schimba România?

Ilie Bolojan nu va avea timp să reformeze profund statul – perioada sa interimară este prea scurtă pentru asta. Dar poate face ceva mai important:

✔ Să le arate românilor că politica poate fi altfel. Că nu trebuie să fie doar o ciorbă eternă de hoți și ticăloși.

✔ Să creeze un precedent periculos pentru clasa politică: să demonstreze că există lideri care își pot exercita onest și eficient mandatul, fără să fie captivi intereselor obscure.

✔ Să inspire o nouă generație de politicieni și alegători. Să arate că, dacă cetățenii își doresc cu adevărat schimbare, ea poate veni.

România are o șansă, dar trebuie să o apere

În următoarele luni, Ilie Bolojan nu va fi doar președintele-interimar al României. Va fi simbolul unei lupte între două Românii. Cea veche, putredă și coruptă, și cea care încă mai speră că statul poate funcționa în slujba oamenilor, nu a mafiei politice.

Dacă vrem ca această șansă să nu fie îngropată sub un val de mizerie mediatică, minciuni și atacuri orchestrate, românii trebuie să rămână vigilenți.

Pentru că, indiferent cât de puternic este un om, într-o țară ca România, sistemul te poate înghiți dacă rămâi singur.

Rolul de moderator al unei societăți sfîșiate

Ilie Bolojan și imposibila misiune a „echilibrului” într-o Românie sfâșiată

Constituția României îl definește pe președinte ca pe un moderator al puterilor statului, garant al stabilității și echilibrului instituțional. Dar în ce măsură mai există echilibru într-o țară unde totul pare să se prăbușească în haos? România traversează o perioadă în care scena politică este un teren de luptă, unde alianțele se destramă peste noapte, instituțiile sunt contestate, iar Parlamentul se pregătește pentru o ofensivă majoră împotriva Guvernului.

În acest peisaj de instabilitate extremă, Ilie Bolojan va trebui să ducă la capăt una dintre cele mai dificile misiuni posibile: aceea de a modera fără să se lase înghițit, de a menține echilibrul fără să fie compromis.

Ce înseamnă „moderare” într-un stat captiv?

Dacă România ar fi o democrație sănătoasă, cu instituții solide și lideri responsabili, rolul de moderator al președintelui ar fi unul natural: să arbitreze conflictele politice, să protejeze Constituția și să asigure continuitatea statului.

Dar România de azi este un câmp de război politic, unde interesele de partid au ajuns mai importante decât stabilitatea țării, iar extremismul se insinuează periculos în discursul public. Poate fi moderat un Parlament care se pregătește să își doboare propriul Guvern? Poate fi ținut în echilibru un stat în care forțele radicale vor să forțeze anticipate și să destabilizeze și mai mult scena politică?

Bolojan nu va avea un rol ceremonial. Va trebui să fie un scut.

Cum poate Bolojan să își ducă misiunea la capăt?

Pentru a evita ca România să fie trasă complet în prăpastie, Ilie Bolojan are câteva pârghii pe care le poate folosi, dar fiecare dintre ele vine cu un preț mare:

✔ Blocarea derapajelor constituționale – Având o reputație de om al regulilor și al eficienței, Bolojan va trebui să impună o linie roșie în fața celor care vor să împingă statul într-o criză totală. Nu se va putea baza pe „discursuri frumoase”, ci pe o atitudine fermă, bazată pe litera Constituției.

✔ Războiul cu influențele toxice – Din prima zi a mandatului său interimar, Bolojan va fi vânat de cei care vor să-l transforme într-o marionetă. Va trebui să refuze „jocurile de culise” care au devenit norma în România, iar asta înseamnă că își va face dușmani și mai mari.

✔ Toleranță zero pentru extreme – Forțele radicale, fie ele naționaliste sau pur oportuniste, vor încerca să folosească instabilitatea pentru a-și promova propria agendă. Un președinte-interimar slab ar fi o pradă ușoară. Un Bolojan intransigent, însă, ar putea fi singura barieră care împiedică România să alunece în haos.

✔ Apelul la echilibru real, nu formal – Echilibrul instituțional nu mai poate fi menținut doar prin declarații și apeluri la calm. România are nevoie de o voce fermă, care să spună clar unde se termină jocul politic și unde începe responsabilitatea națională.

Va rezista? Sau va fi „tocat” de sistem?

Bolojan nu este un politician care își face iluzii. Știe că a fost aruncat în mijlocul unui război politic care îl depășește ca durată și intensitate. Dar are câteva atuuri care îi pot da șanse reale:

• Nu e coruptibil. Nu poate fi cumpărat, șantajat sau deturnat.
• Nu e populist. Nu va încerca să împace pe toată lumea, ci va acționa strict pe reguli și principii.
• Are experiență administrativă reală. A fost primar, a fost manager, știe cum funcționează statul în profunzime.

Însă va avea de înfruntat mașinațiunile unui sistem care nu vrea să fie reformat. Și, mai ales, va trebui să își mențină integritatea fără să fie blocat complet.

Un echilibru imposibil?

România a intrat într-o fază de instabilitate cronică, iar ideea unui echilibru constituțional real pare tot mai greu de susținut. Președintele-interimar Ilie Bolojan nu va putea face minuni. Dar poate trasa o linie clară între haos și responsabilitate.

Miza nu este doar mandatul său interimar. Miza este însăși capacitatea României de a se guverna, fără a deveni un stat capturat de haosul politic și extremismul în creștere. Dacă va reuși să impună măcar un minim de ordine, va fi un miracol. Dacă nu, atunci ne așteaptă o perioadă cumplită, în care singura regulă va fi lipsa oricărei reguli.

E posibilă suspendarea unui președinte-interimar?

Conform Constituției României, președintele interimar poate fi suspendat din funcție. Procedura de suspendare este similară cu cea aplicată președintelui ales și este reglementată de articolul 95 din Constituție.

Astfel, dacă președintele interimar săvârșește fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Parlamentul poate iniția suspendarea sa. În acest caz, atribuțiile funcției ar fi preluate de următorul în ordinea constituțională a succesiunii, care este președintele Camerei Deputaților.

N-a fost cazul încă…

Această procedură a fost aplicată în trecut. De exemplu, în 2012, după suspendarea președintelui Traian Băsescu, președintele Senatului de atunci, Crin Antonescu, a preluat interimatul. Ulterior, dacă și președintele interimar ar fi fost suspendat, atribuțiile ar fi fost preluate de președintele Camerei Deputaților.

În concluzie, legislația românească permite suspendarea unui președinte interimar, iar procedura urmează aceleași etape ca în cazul unui președinte ales.

Una dintre primele direcții de atac ale agitaților

Suspendarea președintelui-interimar Ilie Bolojan poate deveni una dintre direcțiile principale de atac ale extremiștilor și ale celor care detestă stilul său intransigent.

De ce ar încerca să-l suspende?

1. Pentru că este incoruptibil și nu poate fi „muncit” – Într-un peisaj politic dominat de oameni care „se înțeleg între ei”, un președinte-interimar care nu răspunde la comenzi, care nu oferă sinecuri și nu protejează interese obscure, devine rapid un inamic periculos.
2. Pentru că poate fi un model periculos – Bolojan nu e un populist gălăgios, dar este unul dintre puținii lideri politici care au demonstrat că se poate face administrație eficientă. Dacă românii încep să ceară mai mulți „Bolojani” în funcții-cheie, este sfârșitul pentru cei care trăiesc din mediocritate și corupție.
3. Pentru că „moderează” într-un moment în care alții vor haos – Atât extremiștii, cât și politicienii cinici din partidele mari își doresc o criză politică profundă pentru a specula viitoarele alegeri. Bolojan, prin simpla sa prezență, este un obstacol pentru aceste scenarii.
4. Pentru că este ultimul bastion de normalitate înainte de haos – Dacă România ar rămâne fără un președinte-interimar capabil să țină în frâu instabilitatea, țara s-ar prăbuși și mai adânc într-o criză politică și constituțională majoră.

Cum ar putea încerca să-l suspende?

• Folosind orice pretext constituțional, interpretat forțat pentru a-l acuza de „încălcarea gravă a Constituției” – lucru care, evident, ar fi doar o manevră politică.
• Lansând o campanie agresivă de discreditare, inventând scandaluri sau acuzații fabricate, astfel încât Parlamentul să justifice suspendarea pe baza unei „presiuni publice”.
• Creând un climat de instabilitate politică și juridică, astfel încât să se ajungă la un blocaj în care să fie prezentat ca fiind „incapabil să își exercite funcția”.

Vor încerca? Foarte probabil. Vor reuși? Depinde enorm de reacția publicului

Dacă se va încerca suspendarea sa, va fi un semnal clar că sistemul nu îl poate controla și vrea să scape de el. Va fi și un test major pentru români: dacă lasă ca încă un lider integru să fie măturat, înseamnă că țara nu este pregătită pentru schimbare reală.

Bolojan nu va avea doar dușmani politici. Va avea dușmani ai normalității.