Impactul Covid asupra geopoliticii. Cum a fost afectat anul 2020

Anul trecut, 2020, a fost un an dificil și în ceea ce privește relațiile internaționale, nu doar cele interumane, limitate de restricțiile din pandemie. Euractiv a realizat o analiză care relevă imaginea completă a geopoliticii din 2020.

Deși ne-am fi așteptat la un posibil al treilea război mondial, pornit de la SUA și Iran, pandemia a reușit să „înlocuiască” lipsa acestuia construind un război sanitar care a dus la pierderea a peste 2,2 milioane de vieți umane.

Susținându-se teoria conform căreia virusul nu ar fi de origine naturală, armele biologice produse de-a lungul anilor de către puterile mondiale ar fi putut, teoretic, să nimicească dușmanul biologic.

Marile puteri, îngenunchiate în fața inamicului

Am putea să ne întrebăm de ce, după aproape un an, nu se știe cu exactitate proveniența virusului și de ce nu poate fi eradicat. Deși la sfârșitul anului 2020 a fost autorizat vaccinul împotriva Sars-CoV2, în Marea Britanie a apărut o nouă tulpină al acestuia.

19:02 • ACTUALITATE

Europa, luată în vizor de Rusia: amenințările și planurile lui Putin

16:12 • Internațional

Kremlinul reacționează după ce americanii ar fi autorizat atacurile cu rază lungă de acţiune în Rusia:  „SUA aruncă gaz pe foc în conflictul din Ucraina”

Politicienii și publicul au ajuns la concluzia că, oricât de mari și costisitoare ar fi armatele lor, sunt inutile într-o situație de pandemie similară cu un atac cu arme biologice. Această concluzie a fost și mai deranjantă pentru cele mai mari puteri ale lumii.

La începutul pandemiei, atât Rusia, cât și SUA au subestimat ceea ce avea sa urmeze. Ba chiar, Rusia considera că prezintă un mare avantaj față de celelalte țări afectate, fiind destul de puține cazuri de infectare comparativ cu alte state. În cele din urmă, atât SUA, cât și Rusia au plătit un preț mare în ceea ce privește taxa umană (peste 45.000 de decese în SUA și peste 70.000 în Rusia).

Înșelăciunea statelor

În timp ce unele state au încercat să „ia fața” altora în ceea ce privește aprovizionarea cu echipamentele medicale sau tratamente, Uniunea Europeană a avut o viziune comună în achiziția de măști și vaccinuri. Decizia a contribuit la menținerea unui echilibru constant în interiorul Uniunii. Pe de altă parte, UE nu a reușit să își folosească influența pentru a ajuta țările din vecinătatea apropiată, mai ales în Balcanii de Vest, să accelereze primirea vaccinurilor.

Trump regretă că nu a jucat mai dur în războiul cu China

China, cel mai probabil locul de origine al virusului, este în război comercial cu SUA. Administrația Trump a făcut eforturi majore în atragerea de aliați din toată lumea în acest război, dar în final a reușit să creeze și tensiuni armate între cele două țări, cum ar fi tensiunile la Marea Chinei sau acumulările militare în Taiwan.

Probabil una dintre consecințele crizei COVID este că Trump nu a fost reales. Acest lucru s-a datorat nu numai poziției sale în materie de politică externă, ci și gestionării sale slabe a crizei sanitare din SUA.

Instituții internaționale slăbite

Covid-19 i-a oferit ocazia lui Trump de a caricaturiza Organizația Mondială a Sănătății, acuzând în esență că aceasta ar fi fost manipulată de China.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat faptul că lumea „se îndreaptă într-o direcție foarte periculoasă”, în ceea ce privește tensiunile dintre SUA și China și a solicitat eforturi pentru a evita un nou război rece. Încă din martie, Guterres a cerut încetarea conflictelor armate pe perioada pandemiei.  A considerat necesar un armistițiu global în zonele de conflict ale lumii, pentru a proteja civilii vulnerabili de extinderea pandemiei de coronavirus.

Inițial, el nu a menționat niciun conflict pe nume, dar o lună mai târziu a marcat în mod specific patru focare de tensiune – Siria, Libia, Yemen și Afganistan.

Continuarea conflictelor

Protestele și manifestațiile interne din diferite țări (cum ar fi cele împotriva lui Recep Erdogan sau Vladimir Putin) se transformă în divergențe diplomatice. Turcia a devenit agresivă și cu vecinii, cum este Cipru, și cu statele care se declară împotriva metodelor utilizate de turci, cum ar fi Franța.

Diplomații europeni, și nu numai, cer acum eliberarea lui Alexei Navalnîi, lucru pe care Putin îl refuză și care a scos în stradă mii de ruși. Până la un nou conflict diplomatic, care să se transforme în embargou comercial, mai e doar un pas.