În 10 ani, salariul mediu net s-a triplat în lei și a crescut de 2,7 ori în euro (Analiză)

Creșterea puterii de cumpărare în România s-a făcut pe fondul majorărilor succesive ale veniturilor și stabilității cursului de schimb dar și cu prețul creșterii gradului de îndatorare și a deficitului bugetar ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea acestui trend.

Euro s-a apreciat cu numai 11% în 10 ani față de leu.

În aprilie 2014 salariul mediu net era în România de 1.735 lei sau 389 euro la cursul mediu de 4,46 lei/ euro de atunci. A urmat apoi o cursă spectaculoasă cu aprecieri anuale care a dus această valoare la 5.217 lei în aprilie 2024, ultima lună raportată de Statistică, echivalentul a 1.049 euro la cursul mediu din aprilie (4,97 lei/euro).

Practic avem o triplare a valorii salariului mediu net în 10 ani și o creștere de 2,7 ori a sa dacă ne raportăm la valoarea acestuia în euro, moneda unică europeană avansând cu numai 11,4% din iunie 2014 până în prezent.

La finalul anului 2014 salariul mediu net exprimat în euro la nivelul UE găsea valori de 398 euro în România, 678 euro în Polonia, 503 euro în Ungaria, 701 euro în Cehia și 818 euro în Grecia.

19:17, 04.09.2024 • ECONOMIE

Ministrul Finanţelor, despre aderarea la zona euro: Trebuie să avem răbdare şi înţelepciune pentru că urmează ani foarte grei

14:04, 04.09.2024 • ECONOMIE

Moneda națională s-a apreciat, miercuri, față de euro, în cotațiile oficiale

Unde eram la finalul lui 2013? La nivelul UE, salariul mediu net anual a fost de 28.217 euro iar în România de 11.105 euro, Polonia 14.425 euro, Ungaria 12.456 euro, Cehia 17.168 euro, Grecia 17.707 euro.

După cum se vede, au scăzut decalajele față de statele din jur, România ajungând aproape Ungaria din urmă. O evoluție care a fost ajutată și de cursul de schimb, forintul depreciindu-se mai mult față de euro decât leul.

Dacă ne raportăm la monedele din vecini în ultimii 10 ani, leul a câștigat 12,7% față de forint și a pierdut 8,3% față de zlot și 20,9% față de coroana din Cehia (acolo a existat deci și o apreciere a monedei din Cehia față de euro).

Cu ce preț s-a produs această creștere?

La finalul anului 2014 România avea o datorie publică de 40% din PIB și un deficit bugetar de 1,4% din PIB.

În prezent, datoria publică a depășit 51% din PIB și continuă să urce în an electoral în vreme ce deficitul bugetar pronozat la 5% din PIB la finalul anului de către autorități va sări la rândul său peste cal din aceleași considerente (era 3,4% din PIB după primele 5 luni ale anului în condițiile în care grosul cheltuielilor guvernamentale se vor face, ca de obicei, pe final de an).

Să nu uităm că în 2007, înainte de marea criză financiară care a dus în final la un împrumut de la FMI și tăierea salariilor bugetarilor plus creșterea TVA și deprecierea cursului pentru echilibrarea veniturilor statului, deficitul bugetar fusese de sub 3% din PIB iar datoria publică de 13% din PIB.

Lucrurile se pot degrada rapid din perspectiva evoluției puterii de cumpărare (politica fiscală își poate da mâna cu deprecierea leului, ca în 2008) mai ales dacă o criză externă se va suprapune peste dezechillibrele interne (la precedenta criză am avut deranjul din piața subprime din SUA) astfel încât anul 2024 ar putea însemna pentru mulți români momentul spre care vor privi în urmă cu nostalgie.