În așteptarea viiturii de pe Dunăre, șefii administrației din Galați verifică starea digurilor
Chiar dacă viitura de pe Dunăre va avea, potrivit hidrologilor, un debit între 8.000 și 10.000 metri cubi pe secundă, cu mult sub debitul 15.600 metri cubi pe secundă înregistrat la inundațiile din 2010, este posibil ca unele dintre digurile de pe malul Dunării să cedeze și la debite mai mici dacă nu au fost consolidate în zonele vulnerabile.
În așteptarea vârfului viiturii de pe Dunăre, care va ajunge în zona Galațiului peste o săptămână, prefectul Andreea Anamaria Naggar, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, a convocat o şedinţă de urgenţă cu șefii instituțiilor locale pentru a analiza măsurile care se impun în vederea prevenirii eventualelor inundaţii provocate de creşterea nivelului Dunării.
Vezi și: Apele Române aduc vești liniștitoare: „Viitura de pe Dunăre, mai mică decât se estima iniţial”
Au fost convocați reprezentanții instituțiilor care au un rol în prevenirea riscului inundațiilor și a intervențiilor, respectiv directorii de la Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad și Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare și directorii companiilor naționale de navigație Administrația Fluvială a Dunării de Jos și Administrația Porturilor Dunării Maritime, reprezentanții Căpităniei Portului Galați, șefii Inspectoratului pentru Situații de Urgență și Poliției, precum și reprezentanțiii Consiliului Județean, Primăriei și regiei Apă Canal SA Galați.
„Discuţiile s-au concentrat pe monitorizarea evoluţiei hidrologice a Dunării şi a afluenţilor, pregătirea digurilor de protecţie şi a staţiilor de pompare din administrarea ANIF și consolidarea zonelor vulnerabile de pe malul Dunării.
Printre măsurile discutate se numără consolidarea zonelor vulnerabile, pregătirea echipelor de intervenţie în caz de urgenţă şi informarea agenţilor economici din zonele cu risc asupra măsurilor de precauţie pe care trebuie să le adopte”, au precizat reprezentanții Prefecturii Galați.
Toți șefii instituțiilor menționate trebuie să prezinte în 24 de ore un plan de măsuri în care să fie detaliate operaţiunile de intervenţie în caz de necesitate, pentru validarea acestor planuri urmând să fie convocat Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul căruia se vor stabili acţiunile exacte şi termenele la care acestea trebuie îndeplinite, precum şi persoanele responsabile cu realizarea măsurilor planificate.
Principala zonă vulnerabilă, Digul „Bădălan”, care apără estul orașului de revărsarea apelor Dunării
Debitul Dunării la intrarea în țară, anunțat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA) pentru perioada 24.09.2024 – 30.09.2024, este de la 6.200 mc/s, pe 23 septembrie, până la „vârful” viiturii, de 8.000 mc/s, care va fi înregistrat pe 30 septembrie.
Dar este posibil ca viitura să atingă și un debit de 9.000 – 9.900 mc/s, pentru că va prelua și apele de pe afluenții Dunării ca urmare a precipitațiilor căzute recent în bazinele hidrografice ale râurilor din țară.
Dar chiar și în aceste condiții, debitul de 9.900 mc/s ar fi cu mult sub debitul
de 12.250 mc/s înregistrat la situația de urgență în aprilie 2013 și debitul de 15.680 mc/s înregistrat în iulie 2010, când în zona Galațiului a fost depășită cota de inundație.
Dar, chiar și în condițiile în care debitul viiturii de pe Dunăre nu reprezintă un risc, este necesară verificarea digurilor de la Dunăre, în special a Digului „Bădălan”, care se află între oraș și zona vărsării Prutului în Dunăre, și care apără zona de est a orașului Galați, formată din Cartierul „Port”, Platforma Industrială Est în care se află Șantierul Naval „Damen” și Porturile „Docuri” și „Bazinul Nou”, câteva zeci de mii de hectare de culturi agricole, dar și drumul de legătură cu Vama de la Giurgiulești, cu Republica Moldova și Ucraina.
Digul „Bădălan” a fost supus la mari presiuni la inundațiile din iulie 2010, când debitul de 15.600 mc/s a determinat o creștere a nivelului Dunării la de 639 cm, cu 39 cm peste cota de inundaţie, atunci echipele de la „Apele Române” fiind obligate să intervină pentru consolidarea digului cu fascine şi saci de pământ.